Medierea in procesul penal

Intrucat este un domeniu de care momentan nu m-am ocupat indeaproape, va invit sa lecturati un articol pe aceasta tema, articol preluat de pe Medierea in Galati si scris de colegul mediator Costin Asofronie.

Medierea în materie penală în cazurile de sesizare prin plângere prealabilă

Posted on 02/01/2010 by costinaso

24.07.2009 http: //revistademediere.ro/ Autor: Mediator Asofronie Constantin

Medierea ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor a avut în vedere ca obiect încă de la primele  forme de manifestare şi conflictele de natură penală între persoane.

1.  Dispoziţii speciale în legea medierii

În legea română privind medierea nr. 192/2006, acest domeniu a fost tratat în Capitolul VI Dispoziţii speciale privind medierea unor conflicte, secţiunea a 2-a, în articolele 67-70.

Dispoziţiile legii medierii se aplică în mod corespunzător şi în cauzele penale care privesc infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. De menţionat că, spre deosebire de alte ţări, în România nici persoana vătămată şi nici făptuitorul nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii, nici măcar ca procedură prealabilă. Din acest motiv, mulţi mediatori şi justiţiabilii sătui de tergiversarea proceselor, au cerut ca să se accepte prevederea în codurile de procedură şi proiectul de modificare a legii 192/2006 ca judecătorii măcar să recomande părţilor medierea, înainte de începerea judecăţii.

Potrivit recentelor modificări aduse art. 6 prin Legea nr. 370/2009 ”Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumăsa recurga la aceasta cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.”

Spre deosebire de cauzele civile, legea medierii şi cea penală prevede măsura asigurării dreptului fiecărei părţi la asistenţă juridică şi, dacă este cazul, la serviciile unui interpret. De aceea, mediatorii trebuie să arate în procesul-verbal întocmit potrivit legii la închiderea procedurii de mediere, dacă părţile au beneficiat de asistenţa unui avocat şi de serviciile unui interpret ori, după caz, să menţioneze faptul că au renunţat expres la acestea.

Deasemenea,  în cazul minorilor trebuie asigurate, în mod corespunzător, garanţiile prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului penal, şi în cadrul procedurii de mediere.

În funcţie de momentul apelării la medierii, distingem 3 situaţii:

a) în cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi aceasta se închide prin împăcarea părţilor, persoana vătămată nu mai poate sesiza, pentru aceeaşi faptă, organul de urmărire penală sau, după caz, instanta de judecata.

b) în cazul în care procedura de mediere a fost declanşată în termenul prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile, acest termen se suspendă pe durata desfăşurării medierii. Dacă părţile aflate în conflict nu s-au împăcat, persoana vătămată poate introduce plângerea prealabilă în acelaşi termen, care îşi va relua cursul de la data întocmirii procesului-verbal de închidere a procedurii de mediere, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.

c) în cazul în care medierea se desfăşoară după începerea procesului penal,urmărirea penală sau, după caz, judecata se suspendă, în temeiul prezentării de către părţi a contractului de mediere.

Suspendarea durează până când procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile prevăzute de legea medierii, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere.

Procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea copiei după procesul-verbal de închidere a procedurii de mediere, pe care mediatorul are obligaţia să-l comunice organului judiciar, prin care se constată că părţile nu s-au împăcat, sau, dacă acesta nu se comunică de către mediator, la expirarea termenului de 3 luni.

Continuarea, aici: Medierea în materie penală în cazurile de sesizare prin plângere prealabilă