Ce este medierea?

Potrivit Legii 192/2006 cu modificările ulterioare (Legislatie mediere),

„Art. 1 – (1) Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate  şi având liberul consimţământ al părţilor.”

Potrivit DEX, acţiunea de a media se numeşte mediaţie, mediere, mijlocire şi este definită ca acţiunea prin care o terţă persoană (un stat, o organizaţie internaţională sau o persoană oficială) intervine pentru rezolvarea paşnică a conflictelor dintre state, luând parte la tratative şi uneori făcând propuneri). A mijloci, potrivit DEX, înseamnă a stărui pe lângă cineva în favoarea cuiva; a interveni, a intermedia.

Dar, pentru o întelegere facilă a medierii şi a sensurilor pe care le poartă, se impune a stabili şi ce este conflictul. Apelând din nou la DEX, constatăm: conflictul este definit drept o neînţelegere, un dezacord, o ciocnire de interese, un  antagonism, o ceartă (diferend, discutie).

Din perspectivă sociologică, prin conflict se înţelege o opoziţie, o luptă  între indivizi, grupuri sau partide, clase sociale, comunităţi sau state. Conflictul, lupta, opoziţia au la bază diferenţele privitoare la interese contrare, interese ce pot fi de natură economică sau politică, de natură etnică sau rasială.

Etimologic, termenul conflict derivă din latinescul „conflictus” – a ţine împreună cu forţa.

Cauzele conflictului, aşa cum se afirmă în literatura de specialitate, sunt multiple. Se pot datora discriminării sau inegalităţii sociale, incapacităţii părţilor de a ajunge la un compromis reciproc acceptat legat de poziţia lor in societate. De asemenea, conflictul poate lua naştere şi din competiţia pentru controlul resurselor finite,  din competiţia privind accesul la oportunităţile crescute, dar şi din dorinţa de dominare, de putere, de prestigiu.

Aceste divergenţe au efecte disruptive asupra interacţiunii sociale. Totuşi, trebuie amintit faptul că teoriile mai noi, privitoare la conflict,  pornind de la faptul existenţei pluralităţilor de interese, consideră conflictul ca fiind inevitabil iar abordarea conflictului trebuie să fie una constructivă, ea exprimând de fapt esenţa democraţiei.

Altfel spus, asumarea conflictului, pentru un sistem social, reprezintă un indicator al caracterului său democratic şi, totodată, al nivelului de dezvoltare la care a ajuns societatea în ansamblul ei. Teoriile structural funcţionaliste erau acuzate că privesc conflictul doar prin prisma funcţiei lui negative, ca fenomen marginal, ce are doar un rol de perturbare a armoniei întregului.

Tocmai datorită acestui mod nou de a privi conflictul, pe baza teoriilor elaborate de-a lungul vremii de reputaţi sociologi, psihologi, psihosociologi, pe baza experienţelor acumulate în diferite sisteme sociale, s-au căutat diverse metode de soluţionare a conflictelor, altfel decât pe cale judiciară. S-au căutat permanent metode de păstrare a ordinii sociale altfel decât prin procedurile judiciare, din nevoia de a stinge conflictul şi de a restabili situaţia anterioară de armonie, fapt ce nu se întâmplă odată cu soluţonarea unui litigiu în instanţă deoarece părţile rămân pe poziţii contrare, conflictuale. Deşi, în instanţă, soluţia este dată potrivit legii,  părţile rămân pe poziţii adverse; o parte pierde, alta câştigă, fapt ce nu este de natură să restabilească armonia dintre părţi. Mai mult decât atât, de-a lungul timpului, pentru asigurarea drepturilor şi libertăţilor persoanei, s-au prevăzut anumite reguli general valabile în diferite sisteme de drept – garanţii procesuale – care îngreunează procedurile judiciare şi care nu răspund întotdeauna nevoii unui justiţiabil aflat la un moment dat în conflict.

Ca alternativă la metodele tradiţionale, potrivit cu nivelul de dezvoltare al fiecărei societăţi, în diferite sisteme de drept s-au folosit metode alternative, diferite, de soluţionare amiabilă a conflictelor.

Cănd ne referim la metode alternative de soluţionare a conflictelor avem în vedere toate metodele utilizate prin care se pune capăt unui diferend în afara sălii de judecată. Cu alte cuvinte, metodele ADR sunt alternative la justiţie, la procedura judiciară. (Ghid de mediere pentru magistrati (I). Justitia si ADR. Formele de ADR. Organizarea ADR/Juridice.ro)

Medierea face şi ea parte dintre metodele alternative. Printre cele mai importante metode ADR, pe lângă mediere, mai enumerăm: arbitrajul, negocierea şi concilierea.

O definire unitară a medierii nu s-a reuşit până în prezent întrucât s-au aplicat modele diferite de mediere. Fiecare ţară a adoptat tipuri diferite de mediere, adaptate specificului naţional.

În Europa nu s-a structurat încă un model european de mediere, unanim acceptat de statele membre.

Medierea in dreptul romanesc.

Din textul Legii 192/2006 (Legea medierii), atat potrivit art. 1 din lege cat si a celorlate articole privind procedura medierii, putem spune ca medierea este o modalitate prin care partile unui conflict pot ajunge la un consens, pe cale amiabila, in prezenta unei a treia persoane numita mediator si care este specializata in acest sens. Mediatorul este (trebuie sa fie) o persoana neutra, impartiala, fara putere de decizie dar care are rolul de a asista partile in negocierea dintre ele si de a le usura comunicarea, ajutandu-le astfel sa ajunga la o intelegere acceptata de toate partile aflate la masa negocierii.

Medierea este o procedura voluntara si nu obligatorie. Desi textul legii obliga organele jurisdictionale sa recomande partilor medierea (am scris despre acest fapt aici si aici) acestea nu pot fi obligate sa mearga la mediator. Mai mult decat atat, daca partile aleg sa urmeze procedura medierii nu inseamna ca ele vor fi obligate sa ajunga la o intelegere, nu inseamna ca vor fi obligate sa incheie un acord, tot astfel cum nu pot fi obligate sa se inteleaga asupra tuturor problemelor pentru care se afla in conflict.

Astfel, odata ce partile au ales sa parcurga aceasta procedura amiabila, ele au decis de fapt sa preia controlul in solutionarea conflictului (litigiului, de cele mai multe ori) dintre ele, partile fiind cele care dau solutia in mediere, solutie reciproc avantajoasa (vom explica mai jos ce intelegem prin solutie reciproc avantajoasa) pentru parti.  Desigur ca, in functie de cercetarea prealabila la care este indreptatit mediatorul, in functie de natura conflictului si de complexitatea acestuia,  mediatorul va stabili etapele si modul in care se va derula procedura, el fiind cel care supervizeaza negocierea dintre parti. Mediatorul nu da solutii. El ghideaza partile in gasirea propriilor lor solutii. Aceasta este frumusetea medierii: partile ajung sa reia comunicarea dintre ele, ajung sa tina seama si de nevoile celeilalte parti, totodata gasindu-si rezolvare la propria problema.

Mai mult decat atat, reluandu-se  comunicarea, sansele de a se reinnoda vechile prietenii sunt foarte mari. Solutia fiind stabilita de parti, sansa ca aceasta sa fie respectata de catre fiecare in parte este una foarte mare, de aici si rata de succes a medierii, in tarile care o practica de multa vreme.

Privitor la acest ultim aspect (respectarea acordului de mediere), s-a exprimat indoiala cum ca partile vor incalca mult mai usor un acord de mediere decat o hotarare judecatoreasca.

Sa analizam putin acest aspect.

Ce este un acord de mediere? este o conventie intre parti, asemeni oricarei alte conventii. Acordul de mediere nu este cu nimic mai prejos decat oricare alta conventie, ca orice alt contract prin care doua sau mai multe persoane decid sa colaboreze intre ele pentru a avea un beneficiu. Singura diferenta este data de faptul ca acordul de mediere intervine in urma unei neintelegeri (neintelegerea respectiva putand avea ca izvor chiar un contract anterior), el ramanand o conventie care poate prelungi colaborarea dintre initiala dintre parti sau care nu face altceva decat sa stinga un litigiu nascut intre parti. Odata in plus, pentru a-i da forta necesara, acordul de mediere consfintit prin hotararea de expedient este titlu executoriu, iar in caz de nerespectare a acordului (conventiei) se poate trece la executarea silita, fara a fi necesara investirea cu formula executorie a acordului de mediere.

Hotararea judecatoreasca. Faptul ca un conflict se solutioneaza pe cale judiciara, situatie in care partile nu pot controla in niciun fel decizia instantei iar decizia, de regula, nu multumeste ambele parti, face hotararea judecatoreasca sa fie mai puternica? Poate ca teama de autoritatea ce o are hotararea sa determine persoanele sa o respecte insa, merita oare ca partle sa astepte o hotarare ce este posibil sa nemultumeasca ambele parti? Aici, depinde de fiecare persoana in parte. In plus, desi se se pune solutioneaza litigiul, conflictul interpersonal persista de cele mai multe ori. Partile raman in continuare pe pozitii adverse. In schimb, la mediere, partile ajung efectiv sa se inteleaga, sa comunice  iar posibilitatea reizbucnirii conflictului este cu mult mai mica decat in situatia solutionarii pe cale judiciara.

Concluzionand, medierea pare a fi calea de preferat, prin prisma multiplelor avantaje. In timp, va deveni obisnuointa si greu de conceput ca este de preferat instanta de judecata si nu medierea.

O conditie importanta pentru parti si instituita de legea medierii este si cea privitoare la confidentialitate. Mediatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea, sub diferite sanctiuni si totodata are dreptul sa o pasatreze, inclusiv in fata instantei de judecata. Legea medierii prevede la art. 53: "Sustinerile facute pe parcursul medierii de catre partile aflate în conflict, de persoanele prevazute la art. 52 si la art. 55 alin. (1), precum si de catre mediator au caracter confidential fata de terti si nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu exceptia cazului în care partile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atentia persoanelor care participa la mediere în conditiile art. 52 asupra obligatiei de pastrare a confidentialitatii si le va putea solicita semnarea unui acord de confidentialitate." In consecinta, partile pot renunta la confidentialitate dar pentru aceasta este necesar sa prevada expres renuntarea la confidentialitate.

Pot fi situatii in care nu toate partile conflictului vor sa urmeze procedura medierii, caz in care procesul se desfasoara doar intre cei ce in mod voluntar apeleaza la mediere.

Cu alte cuvinte, medierea este un proces elaborat prin care partile ajung la un consens in mod amiabil, asistati de un profesionist (mediatorul) potrivit propriei lor vointe, dupa o procedura stabilita de mediator, procedura de-a lungul careia nu este obligatoriu ca partile sa ajunga la un acord. Astfel, in urma medierii, se poate ajunge la un acord care sa priveasca toate problemele ce au generat conflictul dupa cum este posibil sa se ajunga la un acord numai asupra unor aspecte sau sa nu se ajunga la un acord.

In situatia in care partile au apelat la mediere dupa declansarea litigiului pe cale judiciara, dupa parcurgerea medierii partile se intorc in instanta si vor cere hotararea de expedient (care se da in camera de consiliu si de indata) sau repun situatia pe rol pentru continuarea procesului in vederea solutionarii capetelor de cerere ramase nesolutionate prin mediere.

In oricare din situatiile de mai sus, odata revenite in instanta, fie pentru hotararea de expedient care consfinteste invoiala partilor fie pentru reluarea procesului, partea interesata (reclamantul) poate cere restituirea taxei de timbru pe care a platit-o pentru cererea pe care a depus-o pe rolul instantei.

Daca partea indeplineste conditiile pentru acordarea ajutorului judiciar, atunci, in aceleasi conditii, va beneficia de ajutor si cu privire la onorariul de mediator.

Astfel, potrivit art. art. 20 din OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar,  "În cazul în care persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) sau (2) face dovada că, anterior începerii procesului, a parcurs procedura de mediere a litigiului, beneficiază şi de restituirea sumei plătite mediatorului cu titlu de onorariu. De acelaşi drept beneficiază şi persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) sau (2), dacă solicită medierea după începerea procesului, dar înainte de prima zi de înfăţişare. Suma la a cărei restituire partea are dreptul se stabileşte de instanţă, prin încheiere pronunţată potrivit art. 15."

Altfel spus, persoana care face dovada ca indeplineste conditiile acordarii ajutorului public judiciar poate cere instantei restituirea onorariului ce l-a paltit mediatorului, indiferent daca a apelat la mediere inainte de declansarea procesului sau dupa, cu conditia ca, in cel din urma caz, sa fi acceptat sa urmeze procedura medierii inainte de prima zi de infatisare.

Recapituland, putem spune ca medierea este o procedura:

- extrajudiciara,

- de solutionare a conflictelor,

- amiabila (energiile negative sunt indreptate spre gasirea solutiilor reciproc avantajoase),

- confidentiala (se poate renunta la confidentialitate doar prin acordul unanim al partilor din contractul de mediere - mediator, pe de o parte si parti pe de alta parte),

- la care partile apeleaza in mod voluntar si care se deruleaza intr-u climat de incredere fata de mediator,

- prin care partile stabilesc solutia reciproc avantajoasa, potrivit propriei lor vointe,

- prin care mediatorul ghideaza partile in gasirea solutiilor si le ajuta in comunicarea dintre ele,dupa o procedura de el stabilita,

- in care mediatorul este si ramane impartial si neutru pe parcursul intregii proceduri (nimic nu opreste partile sa renunte la serviile mediatorului care incalca aceste principii de neutralitate sau impartialitate), alegand un alt mediator,

- ce se deruleaza intr-un timp relativ scurt, in functie de complexitatea cauzei, natura litigiului si vointa partilor,

- mai putin costisitoare, in raport de calea judiciara,

- prin care se pot restabili bunele relatii existente intre parti, inainte de declansarea conflictului, fapt deloc de neglijat.

Avand in vedere cele de mai sus, ne-am bucura daca ne-ati impartasi impresiile dumneavoastra privind medierea.

Dac este prima data cand vedeti altfel medierea decat pana acum, va invitam sa ne spuneti daca vi se pare o procedura pe care sa o recomandati cunostintelor dumneavoastra.

De asemenea, va invitam la dezbatere pe

Forum - Mediere si mediatori.