Sotul invitat la mediere nu va mai putea refuza invitatia. Efectele obligativitatii informării in cauzele de divort

În cauzele de divorț, soțul invitat la mediere nu va mai putea refuza invitația deoarece riscă să-i fie respinsă cererea de divorț, fie că este depusă ca acțiune principală, fie reconvențională.  

Efectele obligativității  informării în cauzele de divorț 

Potrivit recentelor modificări legislative, soții sunt obligați să participe, în prealabil, la o ședință de informare cu privire la mediere. Dacă unul din soți nu participă la informare sau refuză invitația din partea celuilalt soț, va fi sancționat prin respingerea cererii sale ca inadmisibilă. 

Potrivit OUG 90/2012, în procesele de divorț ce au fost declanșate după 21 decembrie 2012 părtile vor fi obligate să facă dovada participării la ședința de informare cu privire la mediere, dacă au termen începand cu 1 februarie 2013 (ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera Parlamentului competentă să fie sesizată,  dovada participării la ședința de informare trebuie depusă în toate dosarele declanșate după data de 21 decembrie 2012 – data publicarii în Monitorul Oficial:  M.Of. nr. 878/21 dec. 2012).  

De regulă, dovada participării la informare se face prin depunerea ei la dosar, odată cu acțiunea sau până la primul termen stabilit de instanță. În caz contrar, instanța va aplica sancțiunile impuse de lege: inadmisibilitatea acțiunii pentru reclamant și amenda pentru pârât. 

Dacă informarea nu se realizează până la acest prim termen, instanța va stabili un nou termen în care părțile să poată participa la ședința de informare. 

În cauzele de divorț, cunoscut fiind faptul că și pârâtul poate depune o cerere reconventională, dacă soțul pârât va face dovada informării, cererea lui nu va fi respinsă și, ca atare, chiar dacă acțiunea soțului reclamant va fi respinsă ca inadmisibilă, procesul va putea continua însă fără să se țină cont  de acțiunea reclamantului. În ipoteza în care nici pârâtul nu va putea face dovada informării până la termenul stabilit de instanță, atunci și cererea acestuia va fi respinsă ca inadmisibilă. 

Prin urmare, în cazurile de divorț, ambii soți trebuie să participe, în mod obligatoriu, la ședința de informare. 
In ceea ce privește dovada informării, dată fiind procedura specială de divorț, documentul ce va fi eliberat de mediator în urma participării soților la ședința de informare este certificatul de informare. 

Important de subliniat este faptul că soții nu sunt obligați să participe împreună la ședința de informare însă este de preferat să aleagă același mediator, pentru a economisi timp.  

De regulă, potrivit practicii, unul din soți ia inițiativa declanșării acțiunii de divorț. Așa cum a fost prezentat mai sus, acesta va trebui ca, odată cu cererea de divorț, să depună și dovada participării la ședința de informare. Pentru a nu da prilej instanței de amânare a dosarului, stabilind un termen suplimentar pentru ședința de informare, soțul reclamant va putea solicita mediatorului să transmită Invitația celuilalt soț. 

Dacă soțul invitat refuză ori nu răspunde invitației sau nu se prezintă la data stabilită de comun acord cu mediatorul, se va elibera un proces-verbal prin care mediatorul va informa instanța cu privire la demersurile făcute de soțul reclamant. Într-o astfel de ipoteză, instanța va respinge cererea reconvențională introdusă de soțul pârât ca inadmisibilă, fără a mai stabili alt termen și a da posibilitatea acestuia de a se informa.   

În procesele de divorț, pe lângă desfacerea căsătoriei, sunt supuse soluționării instanței și cererile accesorii precum: 

b) partajul de bunuri comune;
c) exerciţiul drepturilor părinteşti;
d) stabilirea domiciliului copiilor;
e) contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;
f) orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.

Poptrivit legii, dacă soluționarea acestora se va face pe cale separată, va fi necesară participarea la o ședință de informare distinctă, pentru fiecare dosar în parte. Cu alte cuvinte, în fiecare din aceste dosare, dacă au fost introduse pe cale separată, părțile sunt obligate să participe la o ședință de informare ce are drept obiect litigiul declanșat, dovada participării la informare fiind distinctă de cea pentru desfacerea căsătoriei. 

Diferită va fi situația în care părțile participă la ședința de informare înainte de a fi disjunsă cauza. 
Spre exemplu, ulterior divorțului, dacă se va introduce o acțiune separată de partaj cu privire la bunurile comune, reclamantul, odată cu depunerea acțiunii, va trebui să depună și documentul ce face dovada participării la ședința de informare. Dacă cererea de partaj a fost depusă odată cu cererea de divorț și dosarul a fost disjuns ulterior iar în dosarul de divorț a fost depusă dovada informării, în acest caz nu se mai impune ca părțile săparticipe la o nouă ședință de informare. 

Ramane de vazut ce se va intampla cu ordonanțele presedințiale care se introduc odată cu cerera de divorț, în multe situații în care soții nu sunt în relații de colaborare, ce au ca obiect neînțelegerile dintre părinți referitoare la domiciliul minorilor sau exercitarea drepturilor parintesti. Este posibil ca în termenele scurte date de instanță, să li se ceară părinților să se adreseze unui mediator pentru informare, legea nefăcând nicio diferențiere între procesele de fond și cele urgente. 

Totuși, fiind proceduri urgente și speciale, instanța nu va putea stabili un alt termen numai pentru parcurgerea ședinței de informare. De asemenea, în dosarele de ordonanță președințială sancțiunea inadmisibilității nu va putea fi aplicată pentru neparticiparea la ședința de informare. În acest caz instanța va putea sancționa părțile cu amendă. 

Importante de analizat sunt cauzele de divorț prin acordul soților.
 În aceste cauze, soții fiind de acord cu desfacerea căsătoriei (probabil cu privire și la cererile accesorii), am putea presupune că părțile nu mai au nevoie de procedura de mediere, ele fiind deja înțelese. 
Este posibil ca aceasta să fie situația în multe cazuri însă participarea la o ședință de informare cu privire la mediere se justifică prin faptul că soții vor analiza beneficiile medierii în cazul lor concret, beneficii importante și greu de neglijat. 
Dispozițiile legii stabilesc obligativitatea participării la ședința de informare în cauzele de divorț, fără nicio excepție. Cu alte cuvinte, cerera de divorț a soților va trebui însoțită de dovada participării la ședința de informare, pentru a nu risca respingerea cererii ca inadmisibilă. 
În practcă, acestea vor fi probabil puținele situații în care părțile se prezintă împreună la ședința de informare cu privire la mediere.  

Divortul pe cale administrativa in Noul Cod civil

De la art. 375 pana la art. 378 din Noul Cod civil este prevăzut divorțul pe cale notarială și administrativă.

Câteva aprecieri generale privitoare la divorț le veți regăsi în articolul Divortul prin acordul partilor in noul Cod civil  iar divorțul pe cale judiciară l-am descris  în articolul Divorțul prin acordul soților pe cale judiciară –art. 374 din Noul Cod civil.

Potrivit Noului Cod civil, soții care sunt de acord cu divorțul și nu au copii (din căsătorie, din afara ei sau adoptați), ofițerul de stare civilă de la locul căsătoriei sau de la ultimul domiciliu al soților, poate constata desfacerea casatoriei prin acordul soților, eliberând și un certificat de divorț, potrivit legii.

După cum observăm, lucrurile sunt simple. Atunci când soții se înțeleg, ofițerul de stare civilă nu face altceva decât să ia act de acordul soților și să elibereze certificatul.

Procedural însă, lucrurile decurg puțin diferit.

1. Cerera de divorț se depune împreună de către ambii soți. Cererea se înregistrează și se acordă soților un termen de reflecție de 30 de zile.

2. La împlinirea termenului de 30 de zile, soții se prezintă personal  în fața ofițerului de stare civilă care verifică dacă soții stăruie în dorința lor de desfacere a căsătoriei. Totodată, verifică exprimarea consimțământului, dacă este liber și neviciat.

3. Odată verificat acordul, ofițerul stării civile eliberează certifiatul de divorț.

4. Se vor face mețiunile pe certificatul de căsătorie cu privire la divorț.

Pentru ca lucrurile să meargă strună, soții trebuie să se înțeleagă atât cu privire la divorț cât și cu privire la păstratrea numelui din căsătorie al soțului care a preluat numele celuilalt. În caz contrar, ofițerul de stare civilă îndrumă părțile către instanța de judecată.

Așa cum spuneam și în alte articole privitoare la divorț, chiar dacă în Noul Cod civil nu sunt prevederi privitoare la indrumarea soților către mediere pentru a-și soluționa amiabil divorțul, ofițerul de stare civilă și notarul pot recomanda soților medierea în baza art. 6 din Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

În ipoteza în care soții nu pot ajunge cu ușurință la un acord, aceștia nu sunt obligați să se adreseze instanței, întâi de toate soții putând apela la mediere înainte de a apela la procedura administrativă. Soții, de comun acord, pot apela la serviciile unui mediator pentru a soluționa toate neînțelegerile dintre ei, urmând ca apoi să depună cererea împreună cu acordul de mediere. În această situație, ofițerul de stare civilă va urmări procedura, așa cum ea este prevăzută de lege.

Subliniez faptul că cererea de divorț se depune odată ce părțile au ajuns la un acord. În caz contrar, acestea trebuie să recurgă la procedura în instanță.

Prin urmare, fie că soții se înțeleg cu privire la divorț, fie că apelează la serviciile de mediere, dacă nu sunt copii minori, divorțul se va putea soluționa pe cale administrativă.

Dacă soții au de făcut și partaj, acesta poate fi soluționat ulterior, prin notarul public sau instanță, în  vederea obținerii taxei de timbru.

Pe tema taxa de timbru gasiti un articol aici: Cand si cum vom recupera taxa de timbru in conditiile Noului Cod civil?