”Mica reformă” a Ministerului Justiției

Ministerul Justitiei lucreaza la o propunere de act normativ denumit "Mica Reforma'' si a solicitat partilor interesate prin intermediul Consiliului de mediere sa faca  propuneri pentru amendarea Codurilor de Procedura Civila, Familiei, Codului Penal si Codului de Procedura Penala.

Iată că lucrurile se mișcă, încet, dar sigur.

Fiecare dintre noi, în activitatea practică, a simțit lacunele din Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator și lipsa de armonizare cu celelalte acte normative, ce reglementeză anumite domenii de activitate, sau cu cele de procedură. Astfel că, inițiativa Ministerului Justitiei este una laudabila careia ar trebui sa-i dam curs.

Au apărut și primele propuneri făcute APMR. Salutam efortul depus de APMR in acest sens.

Propunerile APMR aici:

Asociatia Profesionala a Mediatorilor din Romania - Propuneri

De asemenea, au apărut și primele reacții.

Va invitam la dezbaterile deschise pe Forum - Mediere și mediatori,  aici: Mica reformă

Strategia MJ privind medierea. Va deveni medierea obligatorie?

Potrivit strategiei Ministerului Justiției (Strategia MJ), medierea va juca un rol important în reforma mult așteptată a justiției românești.

Iată un extras din Strategia ... MJ privitor la mediere:

”Dezvoltarea activităţii de mediere este un element care ar putea contribui la degrevarea instanţelor. Condiţia este creşterea profesionalismului mediatorilor şi a încrederii publicului în această profesie, pe baza integrităţii sale.

În prezent, activitatea de mediere este insuficient dezvoltată şi promovată.

De aceea, sunt necesare măsuri care să vizeze:

1. Consolidarea profesiei de mediator şi dezvoltarea relaţiei dintre procedura medierii în procedurile judiciare şi asigurării premiselor degrevării instanţelor de numeroase cauze;

2. Reevaluarea competenţelor organismului cu atribuţii în organizarea, funcţionarea şi aplicarea medierii, în vederea eficientizării acestuia;

3. Stabilirea posibilităţii introducerii unei şedinţe obligatorii de mediere în anumite categorii de cauze, după consultarea factorilor implicaţi şi interesaţi cu atribuţii în organizarea, funcţionarea şi aplicarea medierii;

4. Este necesară o atentă analiză prealabilă a tuturor aspectelor semnalate la nivel naţional şi, eventual, a primelor date statistice semnificative care să ateste modul de aplicare a medierii în perioada de debut a legii;

5. Promovarea medierii ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor, prin informarea populaţiei despre avantajele acestei soluţii.“

La nivel de intenție, stăm foarte bine.

Vor fi și voci care să critice și este un fapt normal în condițiile în care noi, mediatorii, nu am reușit să transmitem un mesaj coerent.

Pentru ca oamenii să aibă încredere în mediere și mediatori, într-adevăr, este necesar ca profesionalismul mediatorilor să crească.

Însă, nicio strategie nu poate face nimic dacă din interiorul profesiei nu se fac eforturi în vederea creșterii profesionalismului.

Din discuțiile purtate cu unii dintre colegi, din diferite zone ale țării,  am înțeles că fiecare face eforturi, pe măsura puterilor și a contextului în care își desfășoară activitatea. Unii au parte de câte un ”Dănileț”, alții fac eforturi pe cont propriu.

Treptat, oamenii vor căpăta încredere că medierea este soluția cea mai la îndemână, mai puțin costisitoare (din toate punctele de vedere). Treptat, vor căpăta încredere și în mediatori care, nu fac altceva decât să arate că fiecare își poate decide propria soartă.

În mediere, asta se întâmplă: ne luăm soarta în propriile mâini.

Este drept, după atâta vreme în care altcineva a luat decizii în numele nostru, este greu să ne readaptăm dar nu imposibil.

Dar, pentru a lua soluții corecte, trebuie să fim informați.

La începutul anului, s-a luat măsura ca magistrații să recomande părților medierea dar această măsură, nefiind corelată cu altele susținătoare, nu a dat rezultatele scontate.

Din acest motiv, un punct din strategia MJ este cel privitor la obligativitatea medierii.

Vor fi cu siguranță voci care vor contesta această decizie însă, din multe puncte de vedere, am încredere că se va dovedi o soluție benefică.

Așa cum am subliniat și cu alte ocazii, vor fi atât beneficii imediate cât și pe termen lung, cele din urmă fiind de fapt cele mai importante pentru societate.

Astfel, ar putea fi prevăzută medierea ca procedură prealabilă, cel puțin în anumite materii. De asemenea, în cauzele al căror obiect poate fi evaluabil în bani, pentru cauzele ce au un obiect sub o anumită valoare, medierea să fie obligatorie ca procedură prealabilă.

În acest sens am trimis și eu d-nei Kibedi Katalin-Barbara, membru în Consiliul de Mediere și responsabil de relația cu Ministerul Justiției, câteva propuneri de lege ferenda, una dintre acestea fiind cea de armonizare a dispozițiilor referitoare la soluționarea conflictelor din familie din Legea 192/2006 (privind medierea și organizarea profesiei de mediator) cu cele ale Codului familiei.

După cum adeseori am afirmat, consider că odată ce dăm dreptul unei persoane să ia propriile decizii, să o facem până la capăt. În acest sens, am propus clarificarea dispozițiilor art. 64-66 din Legea 192/2006 cu cele ale art. 38 alin 2 si art. 42 din Codul familiei, propunând a se face referire expresă și la ancheta socială ce nu-și mai are utilitatea în ipoteza în care părțile decid amiabil atât în ceea ce privește încredințarea minorului cât și în ceea ce privește contribuția la întreținerea minorilor.

Așteptăm cu nerăbdare modificările preconizate.

Chiar și vocile contrare azi, în timp vor accepta că starea naturală a omului nu este cea conflictuală și că medierea este una din soluțiile care ne ajută să revenim la starea de normalitate, la armonie.

Strategia MJ privind medierea. Va deveni medierea obligatorie?

Potrivit strategiei Ministerului Justiției (Strategia MJ), medierea va juca un rol important în reforma mult așteptată a justiției românești.

Iată un extras din Strategia ... MJ privitor la mediere:

”Dezvoltarea activităţii de mediere este un element care ar putea contribui la degrevarea instanţelor. Condiţia este creşterea profesionalismului mediatorilor şi a încrederii publicului în această profesie, pe baza integrităţii sale.

În prezent, activitatea de mediere este insuficient dezvoltată şi promovată.

De aceea, sunt necesare măsuri care să vizeze:

1. Consolidarea profesiei de mediator şi dezvoltarea relaţiei dintre procedura medierii în procedurile judiciare şi asigurării premiselor degrevării instanţelor de numeroase cauze;

2. Reevaluarea competenţelor organismului cu atribuţii în organizarea, funcţionarea şi aplicarea medierii, în vederea eficientizării acestuia;

3. Stabilirea posibilităţii introducerii unei şedinţe obligatorii de mediere în anumite categorii de cauze, după consultarea factorilor implicaţi şi interesaţi cu atribuţii în organizarea, funcţionarea şi aplicarea medierii;

4. Este necesară o atentă analiză prealabilă a tuturor aspectelor semnalate la nivel naţional şi, eventual, a primelor date statistice semnificative care să ateste modul de aplicare a medierii în perioada de debut a legii;

5. Promovarea medierii ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor, prin informarea populaţiei despre avantajele acestei soluţii “

La nivel de intenție, stăm foarte bine.

Vor fi și voci care să critice și este un fapt normal în condițiile în care noi, mediatorii, nu am reușit să transmitem un mesaj coerent.

Pentru ca oamenii să aibă încredere în mediere și mediatori, într-adevăr, este necesar ca profesionalismul mediatorilor să crească.

Însă, nicio strategie nu poate face nimic dacă din interiorul profesiei nu se fac eforturi în vederea creșterii profesionalismului.

Din discuțiile purtate cu unii dintre colegi, din diferite zone ale țării,  am înțeles că fiecare face eforturi, pe măsura puterilor și a contextului în care își desfășoară activitatea. Unii au parte de câte un ”Dănileț”, alții fac eforturi pe cont propriu.

Treptat, oamenii vor căpăta încredere că medierea este soluția cea mai la îndemână, mai puțin costisitoare (din toate punctele de vedere). Treptat, vor căpăta încredere și în mediatori care, nu fac altceva decât să arate că fiecare își poate decide propria soartă.

În mediere, asta se întâmplă: ne luăm soarta în propriile mâini.

Este drept, după atâta vreme în care altcineva a luat decizii în numele nostru, este greu să ne readaptăm dar nu imposibil.

Dar, pentru a lua soluții corecte, trebuie să fim informați.

La începutul anului, s-a luat măsura ca magistrații să recomande părților medierea dar această măsură, nefiind corelată cu altele susținătoare, nu a dat rezultatele scontate.

Din acest motiv, un punct din strategia MJ este cel privitor la obligativitatea medierii.

Vor fi cu siguranță voci care vor contesta această decizie însă, din multe puncte de vedere, am încredere că se va dovedi o soluție benefică.

Așa cum am subliniat și cu alte ocazii, vor fi atât beneficii imediate cât și pe termen lung, cele din urmă fiind de fapt cele mai importante pentru societate.

Astfel, ar putea fi prevăzută medierea ca procedură prealabilă, cel puțin în anumite materii. De asemenea, în cauzele al căror obiect poate fi evaluabil în bani, pentru cauzele ce au un obiect sub o anumită valoare, medierea să fie obligatorie ca procedură prealabilă.

În acest sens am trimis și eu d-nei Kibedi Katalin-Barbara, membru în Consiliul de Mediere și responsabil de relația cu Ministerul Justiției, câteva propuneri de lege ferenda, una dintre acestea fiind cea de armonizare a dispozițiilor referitoare la soluționarea conflictelor din familie din Legea 192/2006 (privind medierea și organizarea profesiei de mediator) cu cele ale Codului familiei.

După cum adeseori am afirmat, consider că odată ce dăm dreptul unei persoane să ia propriile decizii, să o facem până la capăt. În acest sens, am propus clarificarea dispozițiilor art. 64-66 din Legea 192/2006 cu cele ale art. 38 alin 2 si art. 42 din Codul familiei, propunând a se face referire expresă și la ancheta socială ce nu-și mai are utilitatea în ipoteza în care părțile decid amiabil atât în ceea ce privește încredințarea minorului cât și în ceea ce privește contribuția la întreținerea minorilor.

Așteptăm cu nerăbdare modificările preconizate.

Chiar și vocile contrare azi, în timp vor accepta că starea naturală a omului nu este cea conflictuală și că medierea este una din soluțiile care ne ajută să revenim la starea de normalitate, la armonie.