Pagini

Se afișează postările cu eticheta divort. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta divort. Afișați toate postările

sâmbătă, ianuarie 5

Informare obligatorie in procesele declansate dupa 23 decembrie 2012



Dacă, după Crăciun, veți lua decizia de a declanșa un proces judiciar ori ați depus o acțiune deja o acțiune în instanță și a fost stabilit un prim termen pe 1 februarie  2013 sau după această dată,  trebuie să aflați dacă obiectul acțiunii este unul pentru care ședința de informare este obligatorie, pentru a nu avea surpriza respingerii acțiunii ca inadmisibilă. 

Potrivit OUG 90/2012, în procesele declanșate după 23 decembrie 2012 (și au unul din obiectele prevazute de art 60^1 din Legea 192/2206) părtile vor fi obligate să facă dovada participării la ședința de informare cu privire la mediere, dacă au termen începand cu 1 februarie 2013.  

Tipuri de litigii prevăzute de  de art 60^1 din Legea 192/2206 sunt: 

a) domeniul protecţiei consumatorilor,
- când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos,
- a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate,
- a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici, ori a
- încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;
b) materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64:
- divort,
- partaj,
- exercitare autoritate părintească (încredințare minori);
- Locuința copiilor după separarea părinților (în caz de divorț sau alte cazuri);
- contribuția părinților la creșterea, educarea și pregătirea profesională a copiilor,
- orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.
c) în domeniul litigiilor privind:
- posesia,
- grăniţuirea,
- strămutarea de hotare,
- precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;
(În materia dreptului familiei, in curand, vom avea cateva prevederi noi care să completeze prevederile legii medierii și care să ajute soții (părinții) în găsirea elor mai bune soluții in special pentru copii. In articole viitoare voi veni cu detalii pe această temă.)
d) domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;
e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;
„f) in litigiile civile a caror valoare este sub 50.000 lei, cu exceptia litigiilor in care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii de insolventa, a actiunilor referitoare la Registrul Comertului si a cazurilor in care partile aleg sa recurga la procedura prevazuta la art. 1013-1024 sau la cea prevazuta la art. 1025-1032 din Codul de procedura civila.
g) in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima isi exprima consimtamantul  de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul; daca victima refuza sa participe impreuna cu faptuitorul, sedinta de informare se desfasoara separat.
Ca urmare, primele dosare în care se va efectua informarea în mod obligatoriu sunt cele care au ca obiect conflictele de familie.

Conflictele din domeniul familiei pentru care va fi solicitată dovada participării la informare și care au fost deduse judecății după 23 decembrie 2012  sunt conflictele referitoare la: 

a) continuarea căsătoriei;
b) partajul de bunuri comune;
c) exerciţiul drepturilor părinteşti;
d) stabilirea domiciliului copiilor;
e) contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;
f) orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.

Dovada participării la informare se face prin depunerea ei la dosar, odată cu acțiunea sau până la primul termen stabilit de instanță. Dacă informarea nu se realizează până la acest prim termen, instanța va stabili un nou termen în care părțile să poată participa la ședința de informare. 

În caz de refuz al reclamantului de a participa la ședința de informare în termenul stabilit de instanță, aceasta va respinge acțiunea reclamantului ca inadmisibilă. 

În cauzele de divorț, cunoscut fiind faptul că și pârâtul poate depune o cerere reconventională, dacă soțul pârât va face dovada informării, cererea lui nu va fi respinsă și, ca atare, chiar dacă acțiunea reclamantului se va respinge ca inadmisibilă, procesul va putea continua însă fără să se țină cont  de acțiunea reclamantului. În ipoteza în care nici pârâtul nu va putea face dovada informării până la termenul stabilit de instanță, atunci și cererea acestuia va fi respinsă ca inadmisibilă. 

Prin urmare, în cazurile de divorț, ambii soți trebuie să participe, în mod obligatoriu, la ședința de informare. 

Ramane de vazut ce se va intampla cu ordonanțele presedințiale ce au ca obiect neînțelegerile dintre părinți referitoare la domiciliul minorilor, exercitarea drepturilor parintesti, etc. Este posibil ca în termenele sc
urte date de instanță, aceasta să ceară părinților să se adreseze unui mediator pentru informare, legea nefăcând nicio diferențiere între procesele de fond și cele urgente. Totuși, fiind proceduri urgente și speciale, instanța nu va putea stabili un alt termen numai pentru parcurgerea ședinței de informare. De asemenea, în dosarele de ordonanță președințială sancțiunea inadmisibilității nu va putea fi aplicată. 

luni, octombrie 1

Domenii mediere


Domeniile în care se poate recurge la mediere

Biroul de mediator vă oferă servicii în în diferite domenii de activitate, atât înainte de declanșarea unui proces pe rolul instanțelor cât și după declanșarea procesului.
Spre exemplu, potrivit expertizei dobândite, biroul de mediator vă stă la dispoziție pentru medierea în cauzele de divorț, de partaj, în cauzele comerciale sau penale.

Astfel, în cadrul biroului de mediere veti putea beneficia de servicii de mediere în următoarele domenii, fără a se limita la acestea. 
  • Dreptul civil 
- partaj,
- succesiuni,
- răspundere civilă delictuală,
- contracte civile (ex.: vânzare-cumpărare, închiriere,comodat, etc.)
- etc.
  • Dreptul familiei 
- neînţelegerile dintre soţi privind continuarea căsătoriei (cauzele de divorț),
- păstrarea numelui după căsătorie, 
- partaj,
- exerciţiul drepturilor părinteşti,
- stabilirea domiciliului copiilor,
- contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor,
- programul de legături personale părinte-copil (copii),
- etc.  
  • Comercial - litigii între profesioniști
În raport cu instanțele, conflicte deja deduse judecății (litigii) dar și înainte de declanșarea unui proces judiciar: 
- disputele ivite între societățile comerciale (între profesioniști);
- conflictele ivite între societatea comercială și persoane fizice; 
- neînțelegerile dintre partenerii de afaceri, dintre asociați ori acționari; 
- disputele dintre angajat și angajator, cu privire la drepturile de care aceștia pot dispune;
- neînțelegeri ivite din contracte; 
- conflicte privind răspunderea contractuală;
- conflicte privind răspunedera administratorului SC; 
Pentru detalii, vizitați pagina Comercial.
  • Dreptul proprietății intelectuale 
 - drepturi de proprietate industrială 
           * neînțelegeri, litigii privind cesiunea sau licența privitoare la brevetul de invenție, la marcă,
           * litigii, neînțelegeri privind desene și modele industriale, know-how.
 - drepturi de autor
  • Domeniul bancar
- contracte de credit,
- executare silită,
- altele.
  • Protecţia consumatorului
  • Dreptul penal
- înainte sau după declanşarea procesului penal,
- doar în cazul infracţiunilor anume prevăzute de lege (doar în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală).

Se poate recurge la mediere în orice alt domeniu ce poate avea drept obiect drepturi de care părţile pot dispune. 

Odată cu intrarea în vigoare a Noilor Coduri - Codul penal și Codul de procedură penală, medierea a fost ridicată la rang de drept, alături de alte drepturi fundamentale, atât pentru victimă (art. 81. lit. i.) NCPP) cât și pentru inculpat (art. 83 lit. g) NCPP ): ”dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;” 
Biroul nostru este pregătit să răspundă noilor provocări cu privire la medierea în cauzele penale. 

Colaboratorii noștri, mediatori - specialiști din diferite domenii de activitate, vă vor sta la dispoziție pentru o primă ședință de informare calificată, personalizată, cu privire la mediere. 
TUTUROR CLIENȚILOR SĂI, Biroul de mediere „Fănuța Lișman” oferă consultanță personalizată, cu privire la mediere și la modalitățile de stingere a conflictelor, dând acestora posibilitatea de a alege calea cea mai avantajoasă de soluționare.

Biroul de mediere „Fănuța Lișman” vă așteaptă să apelați cu încredere la  serviciile oferite, beneficiind în prealabil de o Ședință de informare.


Pentru a ne contacta, aveti toate datele în pagina CONTACT.

sâmbătă, martie 3

Recuperarea taxei de timbru potrivit cu Noul Cod civil și legea medierii

În ultima perioadă sunt tot mai multe căutări privitoare la taxa de timbru. Este firesc in condițiile în care criza ne afectează tot mai mult pe toți, bruma ce am achiziționat-o de-a lungul timpului trebuie s-o împărțim iar taxa de timbru pentru soluționarea partajului este consistentă (3% din valoarea bunurilor partajabile).
Ca și până acum, taxa de timru se restituie ori de cate ori părțile (soții, în cazul divorțului) ajung la un acord prin mediere. Incheierea unei tranzacții între părți, asistate sau nu de avocați, nu mai constituie temei de restituire a taxei de timbru.
Raportat la noile dispoziții din Codul civil, corelate cu cele din Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, taxa de timbru se restituie doar în cauzele ce sunt deduse instanței de judecată.
Astfel, cf. art. 63 din Legea 192/2006, dacă părțile (soții)  ajung la înțelegere prin mediere și pun capăt astfel procesului judiciar, pot cere instanței să le restituie taxa de timbru. Această dispoziție este prevăzută numai pentru procesele deja aflate pe rolul instanței de judecată.
Ținând cont de faptul că în Noul Cod civil este prevăzut divorțul pe cale administrativă sau notarială, se pune întrebarea dacă partajul se va soluționa odată cu divorțul și care vor fi costurile aferente.
Ca și până acum, partajul se poate soluționa pe cale notarială, fie odată cu divorțul fie ulterior. De fiecare dată însă, pe lângă onorariul notarului va trebui plătită și taxa de 3% la valoarea bunurilor partajabile.  Nu există o reglementare care să prevadă restituirea unei taxe achitate statului și reținută de notariat. In acest caz, după cum am mai spus-o și cu alt prilej, soții pot soluționa divorțul pe cale notarială iar partajul să-l soluționeze ulterior, pe cale judiciară, prin acordul de mediere.Tot astfel se poate soluționa divorțul pe cale administrativă și ulterior partajul.
Prin urmare, pentru a beneficia de restituirea taxei de timbru, avem următoarele posibilități:
1. Declanșăm procedura judiciară cănd soții depun la instanță cererea de divorț prin acordul părților (cererea poate fi depusă și numai de către unul dintre soți). Ulterior, la termenul soicitat de către instanță, soții depun acordul de mediere ce va cuprinde și partajul. Odată cu acordul, se depune cererea de restituire a taxei de timbru. Instanța ia act de acordul acestora, verifică legalitatea acordului și-l înciviințează.În acest caz, singurele costuri ce vor fi suportate efectiv de părți sunt cele cu onorariul mediatorului, procedura fiind in sine destul de usoara, partile putand alege sa se descurce și  singure.
Obs. Se poate apela întâi de toate la serviciile unui mediator pentru ca soții să cunoască toți pașii ce-i au de urmat și să  incheie un contract de mediere  însă recomandăm ca acordul să fie încheiat ulterior sesizării instanței.
2. Aplăm la procedura notarială sau administrativă pentru soluționarea divorțului  și a cererilor accesorii iar  ulterior soluționăm partajul în instanță  prin mediere. Dezavantajul în această ipoteză este dat de faptul că soții trebuie să plătească și onorariul notarului și pe cel al mediatorului. Dar, important este ca deciziile să fie luate în cunoștință de cauză.
Observația de mai sus rămâne valabilă și în acest caz.

sâmbătă, octombrie 1

Divortul prin acordul sotilor in Noul Cod civil

După cum știm, la 1 octombrie va intra în vigoare noul Cod civil care a integrat în prevederile sale și dispoziții privind dreptul familiei.
În materie de divorț, față de reglementările anterioare, avem dispoziții clare privind desfacerea căsătoriei prin acordul soților, indiferent dacă din căsătorie au rezultat copii și sunt minori la momentul pronunțării divorțului.
Am scris în câteva rânduri cu privire la dreptul părinților de a decide soarta propriilor copii. Un drept firesc ce acum este și reglementat ca atare. Prin urmare, părinții pot decide cu privire la încredințarea copiilor (custodie comună), domiciliul stabil, cheltuielile privind creșterea și educarea acestora.  Desigur că statul are dreptul și obligația de a veghea la respectarea interesului superior al copilului și, ca atare, magistratul  (sau notarul, după caz) poate cere efeuarea anchetei sociale.
Începând cu 1 octombrie, soții au la dispoziție trei căi de soluționare a divorțului pe cale amiabilă și anume:
1. Divorțul pe cale judiciară;
2. Divorțul pe cale administrativă;
3. Divorțul pe cale notarială.
Înainte de a face o analiză a fiecăreia dintre cele trei posibilități, atragem atenția asupra faptului că în cazul în care au rezultat copii minori din căsătorie, divorțul pe cale administrativă nu se poate soluționa. În această ipoteză, părinții trebuie să se adreseze fie instanței de judecată fie notarului public.
De asemenea, soții sunt liberi să aleagă orice cale doresc, pentru finalizarea divorțului, cu excepția celei administrative când este obligatoriu să nu existe copii minori la momentul pronunțării divorțului. Cu alte cuvinte, dacă părțile aleg calea judiciară, nimeni și nimic nu le va obliga să recurgă la o altă cale. Totodată, odată aleasă o anumită procedură, aceasta trebuie urmată, fără să existe posibilitatea schimbării ei, cel putin la nivel teoretic (practic, cred că este posibil).
Ținând cont de faptul că se poate apela la procedura notarială sau administrativă numai în cazul acordului soților, chiar dacă soții nu ajuns la un acord cu privire la toate aspectele divorțului, este recomandabil ca acestea să apeleze la procedura medierii pentru a ajunge la un acord, dar înainte de sesizarea notarului public sau a ofițerului de stare civilă. Astfel, se pot prezenta în fața notarului public sau a  ofițerului de stare civilă cu acordul de mediere. În caz contrar, atunci când părțile nu se înțeleg asupra aspectelor accesorii ce trebuie soluționate în mod obligatoriu (cu privire la numele din căsătorie și la minori), soții riscă o rezoluție de respingere a cererii de divorț și, prin urmare, vor fi îndrumate către instanță.
În ceea ce privește partajul, dacă soții decid să soluționeze și acest aspect, pot obține restituirea taxei de timbru doar dacă vor soluționa această cerere pe cale judiciară și numai în urma unui acord de mediere.
Divorțul prin acordul soților oferă posibilitatea soluționării rapide a divorțului, în cele trei modalități, soții putând alege oricare din aceste trei proceduri, în funcție de calea pe care o găsesc mai avantajoasă din perspectiva proprie.
Spre exemplu, dacă soții doresc să soluționeze și partajul, varianta cea mai convenabilă din punct de vedere financiar ar fi divorțul prin mediere, pe cale judiciară.
Dacă timpul este unfactor important și nu există copii minori, calea cea mai rapidă de soluționare este cea administrativă.
De asemenea, există posibilitatea soluționării divorțului și a cererilor accesorii dar fără soluționarea partajului, acesta putând fi soluționat separat, pe cale judiciară, cu posibilitatea returnării taxei de timbru, dacă soții încheie un acord de mediere cu privire la partaj.
În articolele viitoare voi detalia fiecare procedură în parte.

vineri, septembrie 30

Cand si cum vom recupera taxa de timbru in conditiile Noului Cod civil?

În ultima perioadă sunt tot mai multe căutări privitoare la taxa de timbru. Este firesc in condițiile în care criza ne afectează tot mai mult pe toți, bruma ce am achiziționat-o de-a lungul timpului trebuie s-o împărțim iar taxa de timbru pentru soluționarea partajului este consistentă (3% din valoarea bunurilor partajabile).


Ca și până acum, taxa de timru se restituie ori de cate ori părțile (soții, în cazul divorțului) ajung la un acord prin mediere.


Raportat la noile dispoziții din Codul civil, corelate cu cele din Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, taxa de timbru se restituie doar în cauzele ce sunt deduse instanței de judecată.


Astfel, cf. art. 63 din Legea 192/2006, dacă părțile (soții)  ajung la înțelegere prin mediere și pun capăt astfel procesului judiciar, pot cere instanței să le restituie taxa de timbru. Această dispoziție este prevăzută numai pentru procesele deja aflate pe rolul instanței de judecată.


Ținând cont de faptul că în Noul Cod civil este prevăzut divorțul pe cale administrativă sau notarială, se pune întrebarea dacă partajul se va soluționa odată cu divorțul și care vor fi costurile aferente.


Ca și până acum, partajul se poate soluționa pe cale notarială, fie odată cu divorțul fie ulterior. De fiecare dată însă, pe lângă onorariul notarului va trebui platită și taxa de 3% la valoarea bunurilor partajabile.  Nu există o reglementare care să prevadă restituirea unei taxe achitate statului dar retinuta de notariat. In acest caz, după cum am mai spus-o și cu alt prilej, soții pot soluționa divorțul pe cale notarială iar partajul să-l soluționeze ulterior, pe cale judiciară, prin acordul de mediere.Tot astfel se poate soluționa divorțul pe cale administrativă și ulterior partajul.


Prin urmare, pentru a beneficia de restituirea taxei de timbru, avem următoarele posibilități:


1. Declanșăm procedura judiciară cănd soții depun la instanță cererea de divorț prin acordul părților (cererea poate fi depusă și numai de către unul dintre soți). Ulterior, la termenul soicitat de către instanță, soții depun acordul de mediere ce va cuprinde și partajul. Odată cu acordul, se depune cererea de restituire a taxei de timbru. Instanța ia act de acordul acestora, verifică legalitatea acordului și-l înciviințează.În acest caz, singurele costuri ce vor fi suportate efectiv de părți sunt cele cu onorariul mediatorului, procedura fiind in sine destul de usoara, partile putand alege sa se descurce și  singure.


Obs. Se poate apela întâi de toate la serviciile unui mediator pentru ca soții să cunoască toți pașii ce-i au de urmat și să  incheie un contract de mediere  însă recomandăm ca acordul să fie încheiat ulterior sesizării instanței.


2. Aplăm la procedura notarială sau administrativă pentru soluționarea divorțului  și a cererilor accesorii iar  ulterior soluționăm partajul în instanță  prin mediere. Dezavantajul în această ipoteză este dat de faptul că soții trebuie să plătească și onorariul notarului și pe cel al mediatorului. Dar, important este ca deciziile să fie luate în cunoștință de cauză.


Observația de mai sus rămâne valabilă și în acest caz.


vineri, mai 6

Divorț prin mediere - pașii ce pot fi urmați, pentru o soluționare rapidă.

Prin natura împrejurărilor, cele mai multe ședințe de mediere pe care le-am condus până acum au avut drept obiect divorțul (desfacerea căsătoriei parcă sună mai frumos) și/sau cererile accesorii.
Astfel, pot spune că am acumulat o oarecare experiență practică în materie de divorț.
Și, pentru că avem în prim plan două divorțuri ale unor persoane foarte bine cunoscute de publicul larg, toată lumea se întreabă cum i-ar fi ajutat pe aceștia medierea.
Ei bine, avem două situații diferite, prin faptul că, într-unul din cazuri avem un minor rezultat din căsătorie iar în celălalt nu.
Să le luăm pe rând.
1. Desfacerea căsătoriei în cauzele cu minori.
Cum ar trebui să procedăm? Care ar fi pașii de urmat?
a). Informarea. În orice litigiu, în oprice problemă ce o avem de rezolvat, ne consultăm mai întâi cu un specialist, pentru a ști ce ne așteaptă. Tot astfel și în mediere, cu atât mai mult cu cât, informarea privind medierea este gratuită.
b) Depunem cerera de divorț la instanță (menționând toate cererile accesorii pe care dorim să le soluționăm: încredintare minor, partaj, etc.). Cererea se poate face de către ambii soți, elegant, fără să mai fie invocate motivele de divorț, fără a mai căuta vina undeva și, implicit, hotarârea nu va mai cuprinde astfel de mentiuni.
c) Încheiem acordul de mediere, în urma ședinței (ședințelor, după caz) de mediere.
In cadrul ședinței de mediere, părțile, sprijinite de mediator, stabilesc soluțiile care să mulțumească pe ambii soți, cu privire la:
- decizia de a desface căsătoria prin acordul comun,
- cui vor fi încredițați copiii, când vor petrece minorii timpul și cu celălalt părinte, cum se vor lua în continuare decizii privind educarea și creșterea minorilor, starea de sănătate, școlile ce vor fi urmate și altele asemenea,
- care este pensia, când și cum se va plăti,
- dacă doamna va păstra numele din căsătorie,
- modul în care se va face partajarea bunurilor comune (aici, pot fi situații de negociere astfel încât, în acord, pot apărea și bunuri proprii, bunuri ce pot constitui un element de schimb),
d) Depunem acordul la instanță. Poate fi depus și numai de către unul din soți. Nu trebuie așteptat termenul. Odată cu acordul, se depune și cererea de restituire taxă de timbru (dacă vorbim de partaj, vorbim de
e) Ancheta socială. De regulă, în cauzele cu minori, instanțele dispun efectuarea anchetei sociale. Pot fi și situații când instanțele înțeleg să nu mai ceară efectuarea anchetei sociale. În repetate rânduri am arătatși eu că, în acele situații în care soții se înțleg și privitor la încredințare, apare ca inutilă ancheta socială.
f) Pronunțarea hotărârii judecătorești. Instanța ia act de acordul de mediere și pronunță hotărârea așa cum părțile au convenit în privința divorțului, a încredințării minorilor, a pensiei de întreținere, asupra dimensionării programului de legături personale cu copiii (celebrul „program de vizitare” al părintelui căruia nu i s-au încredințat copiii).
Potrivit legii, instanța trebuie să ia act de acordul de mediere fără să mai aștepte termenul fixat pentru judecată. În funcție de modul în care își gestionează fiecare instanță activitatea, magistratul poate lua act de acordul părților cu mult înainte de termen, chemându-le în camera de consiliu și soluționând astfe rapid dosarul.
Ca atare, tot ce aveți de făcut este să apelați la un mediator. Depuneti cererea de divort, incheiati acordul de mediere, cereti restituirea taxei de timbru (pot fi situatii cand nici nu se mai plateste).
Prin urmare, divortul se deruleaza in 3 pasi.
Astfel, nu mai aveti nevoie de martori, nu mai trebuie sa gasiti vinovati, nu trebuie sa motivati cererea!!!
2. Desfacerea căsătoriei când nu sunt copiii minori.
Cu exceptia anchetei sociale, pasii sunt aceeasi:
- Cerere la instanta
- Acord de mediere (si cerere restituire taxa judiciară de timbru),
- Hotarare judecatoreasca.
În astfel de cazuri, totul poate dura foarte puțin iar singurele costuri sunt cele legate de procedura de mediere. Uneori, mai mult dureaza redactarea acordului de mediere decat sedinta propriu-zisa de mediere.
Intrucat la mediere lucrurile se deruleaza rapid, unii autori vin cu titluri de genul acestuia: Avantajul medierii: partaj în trei ore!
Personal, nu ma mira acest titlu. am avut și eu cazuri în care seara am incheiat un acord de mediere, a doua zi l-am depus in fata instantei - la termen - iar instanta a incuviintat acordul in aceeași zi iar partile n-au efectuat nicio plata a taxei de timbru.

joi, noiembrie 25

Divort prin mediere. Informare gratuita.

„Mica reforma” intra in vigoare ! Astăzi s-a implinit termenul de 3o de zile de la care prevederile Legii 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, supranumită „Mica reformă”, vor intra în vigoare, cu excepția dispozițiilor privind divorțul pe cale administrativă și notarială, ce vor intra în vigoare peste alte 30 de zile (teoretic, după Crăciun).
Potrivit recentelor modificari, instanta de fond va starui pentru solutionarea divortului pe cale amiabila!

Daca judecatorul recomanda medierea iar partile accepta sa se informeze cu privire la mediere, acestea vor beneficia de informare gratuita din partea oricarui mediator la care vor apela.

Dupa ce se parcurge aceasta etapa, mediatorul va elibera un proces-verbal prin care informeaza instanta cu privire la faptul ca partile au parcurs procedura de informare si mentioneaza decizia acestora de a solutiona sau nu divortul prin mediere.

In urma acestei informari, partile au urmatoarele posibilitati:

1. sa incheie un cotract cu mediatorul care i-a informat si sa intre in procedura propriu-zisa a medierii;

2. sa aleaga un alt mediator din Tabloul mediatorilor impreuna cu care sa parcurga procedura medierii;

3. sa revina in instanta, dupa etapa de informare, si sa reia procesul in fata instantei.

In urma medierii partile pot solutiona si numai o parte din cererile accesorii divortului. 
Spre exemplu, sotii pot conveni, de comun acord, asupra incredintarii minorului si pensiei alimentare. De asemenea, pot conveni asupra partajului sau păstrării numelui din căsătorie. 

Pentru a contacta un mediator autorizat, puteți accesa Tabloul Mediatorilor de pe sit-ul Consiliului de Mediere. 

Fănuța Lișman - Birou de mediator  vă stă la dispoziție, pentru parcurgerea acestei etape de informare, în mod gratuit, așa cum anunțam și aici „Informare privind medierea”, în urmă cu ceva vreme. 
Pentru aceasta, ne puteți contacta telefonic sau prin e-mail:
0788.635.177

0721.791.680

contact@avocatimediatori.ro

fanutalisman@yahoo.com




luni, octombrie 4

Acord de mediere. Contract de mediere. Modele.

Într-un articol publicat pe Mediere si mediatori- „Diferența dintre Contractul de mediere și Acordul de mediere.” - arătam care sunt diferențele dintre cele două contracte.

Contractul de mediere este contractul ce se încheie între MEDIATOR, pe de o parte, și PĂRȚILE CONFLICTULUI, pe de altă parte. Prin acest contract partile si mediatorul convin să parcurgă procedura medierii in vederea solutionarii conflictului. După cum reiese și din contract, mediatorul se angajează să depună toate diligențele în acest sens iar părțile să dea dovadă de disponibilitate în vederea soluționării conflictului.

Spre exemplificare, atașez unul din contractele recent incheiate. Contractul de mediere a fost încheiat în vederea solutionarii pe cale amiabila a unui divort, cu un copil minor rezultat din căsătorie.




Acordul de mediere este un tot contract, în condițiile art. 942 Cod civil (cu unele excepții ), o convenție care, pe tărâm probator, are valoarea unui înscris sub semnătură privată, potrivit art. 58, alin. 1, teza ultimă.

Acordul de mediere va îndeplini condițiile cerute de lege, în funcție de obiectul său, obiect diferit de la caz la caz, în funcție de natura conflictului mediat. În situațiiile în care este necesar a fi îndeplinite anumite condiții de fond și formă, potrivit legii , acordul de mediere va trebui supus încuviințării instanței ori autentificării notarului public, după caz.

Acordul de mediere atașat are drept obiect o Cerere de divorț ce a avut drept cereri accesorii:

a) pastrarea numelui purtat in timpul casatoriei,

b) incredintarea spre crestere si educare a minorului

c) Stabilirea programul de vizitare al minorului;

d) partajarea bunurilor comune provenite din casatorie;

e) privind hotararea prin care se pronunta divortul, în sensul de a nu fi motivată.


Observatii.

Modelele prezentate sunt orientative.

Contractul de mediere, fiind strict reglementat de lege, nu poate fi modificat în multe din punctele sale. Diferit de acesta, Acordul de mediere poate îmbrăca multe forme, în funcție de obiectul litigiului, legea lăsând la latitudinea părților modalitatea intocmirii.

Pentru Acordul de mediere ce urmează a fi autentificat sau prezentat instanței pentru a pronunța Hotărârea de expedient, el trebuie să îmbrace forma scrisă.

sâmbătă, aprilie 10

Incredintare minor prin mediere. Ancheta sociala.

La inceputul lunii martie am scris primul articol pe aceasta tema:  Încredinţare minor prin mediere, la divorţ. Ancheta socială.
Atunci am afirmat pentru prima data ca in cazul in care parintii ajung la un acord privind minorii (exercitarea tuturor drepturilor si obligatiilor), nu mai este necesara ancheta sociala.
Astazi, vin si afirm, cu aceeasi tarie, ca nu este necesara efectuarea anchetei sociale in ipoteza in care parintii incheie un acord de mediere cu privire la incredintarea minorului.
Pe blogul colegei noastre Florentina Costas (mediator si avocat) de la Oradea, a fost publicata o hotarare judecatoreasca in caz de divort.
Cu privire la:
6.3.Validitatea medierii privind încredințarea minorelor . Respectarea interesului superior al minorului.
Analizând acordul de mediere sub aspectul încredințării minorelor instanța constată că înțelegerea intervenită între părți la finalul procedurii de mediere corespunde interesului superior al celor două fiice minore ale cuplului, în vârstă de ___ani, respectiv___ani , acestea fiind la o vârstă fragedă iar mama care a stat mai mult cu ele in timp ce tatăl lucra, fiind mult plecat în deplasare , le poate oferi condiții bune materiale și morale necesare unei dezvoltări armonioase , după cum rezultă din referatul de anchetă socială.
Totodată, față de cele constatate cu ocazia efectuării anchetei sociale, în sensul că nu sunt cunoscute aspecte negative despre nici unul dintre părinți, iar pârâta locuiește cu acestea în locuința conjugală proprietatea soților care este compusă din trei camere și dependințe , oferind condiții optime de trai minorelor, iar veniturile realizate de mamă în calitate de _________ îi permit să asigure minorelor condiții optime de trai se deduce că acordul de mediere va fi benefic copiilor.
6.4. Validitatea medierii privind pensia de întreținere. Respectarea interesului superior al minorului
Acordul de mediere privind pensia de întreținere respectă dispozițiile art. 42 alin. 3 C.fam. coroborat cu art.86 alin.1 și alin.3 C.fam., în baza cărora instanța va dispune acordarea pensiei în favoarea minorelor , începând cu data pronunțării prezentei hotărâri și până la majoratul acestora dar și prevederile art. 94 alin.1 și 3 din Codul familiei cu privire la cuantum care va fi de 30% din veniturile medii lunare nete ale reclamantului , iar în prezent se va raporta la _________pe care îl realizează acum.
6.5. Validitatea medierii privind dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minorele. Respectarea interesului superior al minorului.
In ceea ce privește validitatea acordului de mediere cu privire la dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minorele , fiicele sale, instanța reține că acest drept este consacrat de legiuitor atât în favoarea părintelui căruia nu i s-a încredințat copilul cât și a minorului, deoarece interesul superior al acestuia reclamă păstrarea unor legături cât mai strânse cu ambii părinți din familia naturală , astfel încât despărțirea părinților să nu fie resimțită de copii pe planul legăturilor personale cu oricare dintre ei.
Dupa cum se poate constata, instanta a cerut efectuarea anchetei sociale.
Mai mult decat atat, instanta "Dispune desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de _____ și trecută în registrul stării civile al Primăriei________sub nr.________prin divorț din culpă comună."
Observatie: nu-mi propun a critica o hotarare judecatoreasca ci doresc numai a semnala anumite chestiuni ce mi se par a fi in neconcordanta cu litera si spiritul legii si  in ideea de a avea si o practica unitara in acest sens.
1. Divortul se pronunta din culpa comuna desi sotii au incheiat un acord cu privire la desfacerea casatoriei? Pare un nonsens.
2. Ancheta sociala. Mai este ea obligatorie? Care este scopul efectuarii anchetei sociale?
Dincolo de faptul ca legiuitorul, prin instituirea anchetei sociale, pleaca de la prezumtia ca parintii sunt incapabili sa hotarasca cu privire la propriii lor copii, in chiar interesul acestora, se continua a se uza de ancheta sociala chiar si in caz de acord al parintilor, fapt ce mi se pare in disonanta cu prevederile Legii medierii.
Potrivit art. 64 din Legea 192/2006 parintii pot conveni, in mod amiabil, asupra urmatoarelor aspecte: "exercitiul drepturilor parintesti, stabilirea domiciliului copiilor, contributia parintilor la întretinerea copiilor...".
Astfel ca, daca legiuitorul, prin norma speciala prevede ca parintii pot conveni asupra acestor aspecte, inseamna ca magistratului nu-i mai ramane decat sa ia act de acordul de mediere, verificand conditiile de fond si forma ale acordului si totodata respectarea interesului superior al copilului.
In acest sens, mai vin cu un alt argument, conferit de Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului care, la art. 31 alin. 1 prevede ca ambii parinti sunt responsabili pentru crestere copiilor lor (in sensul art. 101 Cod. fam.) iar la alin. 3 prevede ca: " in cazul existentei unor neintelegeri intre parinti cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti , instanta judecatoreasca, dupa ascultarea ambilor parinti, hotaraste potrivit interesului superior al copilului."
Ori, vin si intreb, daca parintii hotarasc intr-un fel prin acord, stabilind spre exemplu ca minorul va ramane cu mama, instanta va veni si va hotara potrivit anchetei sociale si va da copilul tatalui desi acesta a fost de acord sa fie incredintat mamei? Oare nu este astfel lipsit total de eficienta textul legii medierii, nu este lipsit de eficienta acordul de mediere? Nu apare ca-i suspectam pe parinti ca iau decizii cu rea credinta sau este aceasta o exceptie de la principiul bunei credinte?
In opinia mea, ancheta sociala in cazul acordului partilor nu este necesara.
Ar fi de dorit ca intr-o viitoare reglementare sa se prevada expres acest lucru, mentinerea anchetei fiind astfel nefireasca.
Mai mult decat atat, divortul nu este un handicap. Parintii nu devin incapabili, nu sunt mai putin responsabili privind cresterea copiilor In cazul incetarii casatoriei prin divort. Altfel, nu vom face decat sa adancim traumele care se incearca a fi diminuate prin mediere.

Acesta este rostul medierii in divort: pastrarea bunelor relatii dintre parinti, in respectarea interesului superior al copilului.
3. Dat fiind faptul ca legea medierii tace, judecatorul este pus in fata unei dileme.
In conditiile in care norma speciala tace, mergem la dreptul comun. In cazul de fata, admitem ca dreptul comun este Codul familiei asa cum cred ca a procedat instanta, desi sunt ispitita a considera ca fiind norma comuna dispozitiile cuprinse in articolele 61, 62 si 63, cu atat mai mult cu cat si legiuitorul inca din titlu le considera dispozitii speciale si le aseaza imediat dupa prevederile generale privind medierea in cauzele civile.
Dilema este data de faptul ca ajungand la prevederile Codului familiei, judecatorul trebuie sa dispuna desfacerea casatoriei potrivit art.38 din cod.
- Astfel, desi sotii se invoiesc asupra divortului amiabil, instanta nu poate pronunta hotararea potrivit acordului ambilor soti , avand ca temei art. 38 alin 2 din Codul familiei intrucat codul impune, suplimentar, indeplinirea anumitor conditii, fapt ce duce la ideea ca doar in anumite situatii sotii pot cere desfacerea in mod amiabil a casatoriei, ceea ce ar fi contrar prevederilor art. 64 din Legea 192/2006  (a medierii).
- Neputand pronunta un desfacerea casatoriei pe temeiul mai sus invocat, instantei ii ramana posibilitatea pronuntarii divortului potrivit art. 38 alin 1 din codul familiei, fapt ce da nastere altui paradox, subliniat si mai sus: desii sotii se invoiesc in privinta divortului si a cererilor accesorii divortului, instanta dispune desfacerea casatoriei din culpa sotilor.
Ramane de vazut care va fi sensul ce se va contura in practica judiciara. Personal, voi milita pentru evitarea anchetei sociale si pronuntarea divortului prin acordul partilor, temeiul de drept fiind art. 64 din Legea 192/2006 privind medierea care, in opinia mea abroga implicit conditiile impuse de Codul familiei la art. 38 alin 2, pct. a) si b), cu atat mai mult cu cat efectuarea unei anchete sociale este de natura sa mentina partile in starea de tensiune nefireasca, datorita faptului ca este posibil ca invoiala lor sa fie infirmata de instanta. Ori, unul din scopurile medierii este cel de a da libertate celor ce se afla in conflict sa-si solutioneze in mod amiabil diferendele pentru a reduce cat mai mult starea nefireasca de conflict, factorul timp intr-o situatie conflictuala fiind de natura sa adanceasca conflictul, pe masura ce starea conflictuala se prelungeste. Altfel, in loc sa remediem, mai degraba agravam starea de fapt.

Adaptare, 28 mai 2010:

Va sugerez un articol al dnei judecator Loreley Mirea: Medierea in cauzele civile. Aspecte practice legate de activitatea judecatorului
Articolul abordeaza inclusiv tema avizului din partea autoritatii tutelare.
Intrucat s-au nascut si dezbateri pe aceasta tema, va sugerez sa urmariti si comentariile:

http://www.juridice.ro/109778/medierea-in-cauzele-civile-aspecte-practice-legate-de-activitatea-judecatorului.html#comment-14529
Si pentrul faptul ca pe Juridice.ro nu a fost inca publicat comentariul meu, o voi face acum, aici.
Iata raspunsul meu, privitor la problemele ridicate de dl avocat (la ce bun medierea daca ajungem sa indeplinim tot atatea formalitati ca si in instanta):

Dle avocat,
avand in vedere cele expuse, întrebarile dvoastra sunt justificate.
De aceea, în opinia mea (situandu-ma diferit de opinia d-nei judecător), apreciez ca in cazul medierii avizul autoritatii tutelare nu este obligatoriu.
Argumentele sunt următoarele:

1. Art. 99 și 108 din Codul familiei sunt aplicabile in ipoteza in care părinții NU SE INTELEG cu privire la exercitarea drepturilor părintesti.
Anterior acestor articole, in capitolul intitulat Ocrotirea minorului (Cod Fam), art. 98 alin. 1 statueaza: Măsurile privitoare la persoana și bunurile copiilor se iau de către părinți, de comun acord.” Prin urmare, este necesar avizul (ancheta socială) din partea Autorității tutelare numai in cazul cand părinții nu reusesc sa se inteleaga.
Acest aviz nu este necesar, in opinia mea, nici instantei nici mediatorului, atunci cand parintii hotarasc, de comun acord, asupra tuturor aspectelor ce privesc minorii.

2. in ipoteza in care fie mediatorul fie instanta cer avizul din partea autoritatii tutelare, prin aceasta se incalcă principiul bunei credinte, după cum și d-na judecator apreciază (”Totusi, consideram ca o asemenea informare este justificata doar daca exista unele suspiciuni sau indicii clare ca interesul superior al minorului ar fi periclitat prin intelegerea partilor, in caz contrar impunandu-se respectarea principiului bunei credinte.”).
Pe cale de consecintă, și observând textul Legii medierii cu privire la respectarea interesului superior al copilului, apreciez că mediatorul are numai obligația de a sesiza autoritatea tutelară (în cazul expres prevazut de lege) și, ori de cate ori va aprecia ca fiind necesar, fa refuza, motivat, solutionarea prin mediere a neintelegerilor parintilor cu privire la minori. (art. 65 si 66 din Lege 192/2006).
Imi ingadui a face si o observatie: chiar daca inainte de a apela la mediator părintii nu se inteleg asupra modului in care vor exercita, după divort, drepturile parintesti si cum isi vor asuma obligatiile, rostul medierii este de a ajunge la o intelegere in acest sens.

3. Tinand cont de faptul ca mediatorul, in procedura medierii, este el insusi obligat sa vegheze la respectarea interesului superior al copilului, prin solicitarea avizului din partea autorității tutelare, instanța va încălca nu doar buna credinta a parintilor ci si pe cea a mediatorului.

4. Menținand în practica judiciară solicitarea avizului (anchetei sociale) din partea autoritatii tutelare, chiar și atunci când părinții se înțeleg, rămânem tributari unei concepții îvechite potrivit cu care, divortul este un handicap iar părintii, in astfel de situații, devin incapabili sa hotarasca singuri cu privire la propriii copii.

In loc de concluzii, formulez următoarele întrebari:
Care mai este rostul avizului, anchetei sociale? Ajută instanța sa ia o hotarare impotriva acordului partilor? Va lua instanta o alta hotarare decat cea luata de parti prin acordul de mediere?
In opinia mea, pot exista, dar în mod exceptional, situații in care sa scape ochiului mediatorului tendinta partilor de fraudare a intereselor minorilor insă, doar exceptional. Altfel, prin reducere la absurd, ar trebui sa acceptam fie ca mediatorii nu sunt pregătiti sa vegheze asupra interesului superior al minorului, fie ca sunt de rea credinta.
Atunci, pe buna dreptate, multi se vor intreba, ca si dl avocat: la ce bun medierea, in astfel de ipoteze?
Desigur, ca mediator, as raspunde ca sunt multe alte beneficii de care se pot bucura cei ce apeleaza la mediere, inclusiv in cazurile in care nu se incheie un acord insa, nu pot fi convingatoare in ipoteza in care partile vadmai degraba o ingreunare a procedurii prin mediere si nu o scurtare a timpului si o diminuare efectiva a costurilor si a timpului petrecut in mod normal in instanta.

Astfel, in opinia mea, consider ca este excesiva o astfel de cerinta din partea instantei, menita mai degraba sa descurajeze parintii in luarea deciziilor care ar trebui sa-i priveasca.

Dar, ca sa raspund si intrebarilor d-lui avocat, din practica de pana acum, chiar si in aceasta ipoteza, timpul petrecut in instanta se scurteaza. În ceea ce priveste costurile, depinde de parti cum aleg sa rezolve aceasta situatie. Daca partile se adreseaza direct unui mediator, singurele costuri sunt cele privind onorariul mediatorului deoarece, atunci cand partile se inteleg, acestea pot cere restituirea taxei judiciare de timbru ce a fost platita pentru investirea instantei.

Incredintare minor prin mediere. Ancheta socială. (II)

La inceputul lunii martie am scris primul articol pe aceasta tema:  Încredinţare minor prin mediere, la divorţ. Ancheta socială.

Atunci am afirmat pentru prima data ca in cazul in care parintii ajung la un acord privind minorii (exercitarea tuturor drepturilor si obligatiilor), nu mai este necesara ancheta sociala.

Astazi, vin si afirm, cu aceeasi tarie, ca nu este necesara efectuarea anchetei sociale in ipoteza in care parintii incheie un acord de mediere cu privire la incredintarea minorului.

Pe blogul colegei noastre Florentina Costas (mediator si avocat) de la Oradea, a fost publicata o hotarare judecatoreasca in caz de divort.

Cu privire la:

6.3.Validitatea medierii privind încredințarea minorelor . Respectarea interesului superior al minorului.


Analizând acordul de mediere sub aspectul încredințării minorelor instanța constată că înțelegerea intervenită între părți la finalul procedurii de mediere corespunde interesului superior al celor două fiice minore ale cuplului, în vârstă de ___ani, respectiv___ani , acestea fiind la o vârstă fragedă iar mama care a stat mai mult cu ele in timp ce tatăl lucra, fiind mult plecat în deplasare , le poate oferi condiții bune materiale și morale necesare unei dezvoltări armonioase , după cum rezultă din referatul de anchetă socială.


Totodată, față de cele constatate cu ocazia efectuării anchetei sociale, în sensul că nu sunt cunoscute aspecte negative despre nici unul dintre părinți, iar pârâta locuiește cu acestea în locuința conjugală proprietatea soților care este compusă din trei camere și dependințe , oferind condiții optime de trai minorelor, iar veniturile realizate de mamă în calitate de _________ îi permit să asigure minorelor condiții optime de trai se deduce că acordul de mediere va fi benefic copiilor.


6.4. Validitatea medierii privind pensia de întreținere. Respectarea interesului superior al minorului


Acordul de mediere privind pensia de întreținere respectă dispozițiile art. 42 alin. 3 C.fam. coroborat cu art.86 alin.1 și alin.3 C.fam., în baza cărora instanța va dispune acordarea pensiei în favoarea minorelor , începând cu data pronunțării prezentei hotărâri și până la majoratul acestora dar și prevederile art. 94 alin.1 și 3 din Codul familiei cu privire la cuantum care va fi de 30% din veniturile medii lunare nete ale reclamantului , iar în prezent se va raporta la _________pe care îl realizează acum.


6.5. Validitatea medierii privind dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minorele. Respectarea interesului superior al minorului.


In ceea ce privește validitatea acordului de mediere cu privire la dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minorele , fiicele sale, instanța reține că acest drept este consacrat de legiuitor atât în favoarea părintelui căruia nu i s-a încredințat copilul cât și a minorului, deoarece interesul superior al acestuia reclamă păstrarea unor legături cât mai strânse cu ambii părinți din familia naturală , astfel încât despărțirea părinților să nu fie resimțită de copii pe planul legăturilor personale cu oricare dintre ei.



Dupa cum se poate constata, instanta a cerut efectuarea anchetei sociale.

Mai mult decat atat, instanta "Dispune desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de _____ și trecută în registrul stării civile al Primăriei________sub nr.________prin divorț din culpă comună."

Observatie: nu-mi propun a critica o hotarare judecatoreasca ci doresc numai a semnala anumite chestiuni ce mi se par a fi in neconcordanta cu litera si spiritul legii si  in ideea de a avea si o practica unitara in acest sens.

1. Divortul se pronunta din culpa comuna desi sotii au incheiat un acord cu privire la desfacerea casatoriei? Pare un nonsens.

2. Ancheta sociala. Mai este ea obligatorie? Care este scopul efectuarii anchetei sociale?

Dincolo de faptul ca legiuitorul, prin instituirea anchetei sociale, pleaca de la prezumtia ca parintii sunt incapabili sa hotarasca cu privire la propriii lor copii, in chiar interesul acestora, se continua a se uza de ancheta sociala chiar si in caz de acord al parintilor, fapt ce mi se pare in disonanta cu prevederile Legii medierii.


Potrivit art. 64 din Legea 192/2006 parintii pot conveni, in mod amiabil, asupra urmatoarelor aspecte: "exercitiul drepturilor parintesti, stabilirea domiciliului copiilor, contributia parintilor la întretinerea copiilor...".

Astfel ca, daca legiuitorul, prin norma speciala prevede ca parintii pot conveni asupra acestor aspecte, inseamna ca magistratului nu-i mai ramane decat sa ia act de acordul de mediere, verificand conditiile de fond si forma ale acordului si totodata respectarea interesului superior al copilului.
In acest sens, mai vin cu un alt argument, conferit de Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului care, la art. 31 alin. 1 prevede ca ambii parinti sunt responsabili pentru crestere copiilor lor (in sensul art. 101 Cod. fam.) iar la alin. 3 prevede ca: " in cazul existentei unor neintelegeri intre parinti cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti , instanta judecatoreasca, dupa ascultarea ambilor parinti, hotaraste potrivit interesului superior al copilului."
Ori, vin si intreb, daca parintii hotarasc intr-un fel prin acord, stabilind spre exemplu ca minorul va ramane cu mama, instanta va veni si va hotara potrivit anchetei sociale si va da copilul tatalui desi acesta a fost de acord sa fie incredintat mamei? Oare nu este astfel lipsit total de eficienta textul legii medierii, nu este lipsit de eficienta acordul de mediere? Nu apare ca-i suspectam pe parinti ca iau decizii cu rea credinta sau este aceasta o exceptie de la principiul bunei credinte?
In opinia mea, ancheta sociala in cazul acordului partilor nu este necesara.

Ar fi de dorit ca intr-o viitoare reglementare sa se prevada expres acest lucru, mentinerea anchetei fiind astfel nefireasca.
Mai mult decat atat, divortul nu este un handicap. Parintii nu devin incapabili, nu sunt mai putin responsabili privind cresterea copiilor In cazul incetarii casatoriei prin divort. Altfel, nu vom face decat sa adancim traumele care se incearca a fi diminuate prin mediere.


Acesta este rostul medierii in divort: pastrarea bunelor relatii dintre parinti, in respectarea interesului superior al copilului.


3. Dat fiind faptul ca legea medierii tace, judecatorul este pus in fata unei dileme.


In conditiile in care norma speciala tace, mergem la dreptul comun. In cazul de fata, admitem ca dreptul comun este Codul familiei asa cum cred ca a procedat instanta, desi sunt ispitita a considera ca fiind norma comuna dispozitiile cuprinse in articolele 61, 62 si 63, cu atat mai mult cu cat si legiuitorul inca din titlu le considera dispozitii speciale si le aseaza imediat dupa prevederile generale privind medierea in cauzele civile.


Dilema este data de faptul ca ajungand la prevederile Codului familiei, judecatorul trebuie sa dispuna desfacerea casatoriei potrivit art.38 din cod.


- Astfel, desi sotii se invoiesc asupra divortului amiabil, instanta nu poate pronunta hotararea potrivit acordului ambilor soti , avand ca temei art. 38 alin 2 din Codul familiei intrucat codul impune, suplimentar, indeplinirea anumitor conditii, fapt ce duce la ideea ca doar in anumite situatii sotii pot cere desfacerea in mod amiabil a casatoriei, ceea ce ar fi contrar prevederilor art. 64 din Legea 192/2006  (a medierii).


- Neputand pronunta un desfacerea casatoriei pe temeiul mai sus invocat, instantei ii ramana posibilitatea pronuntarii divortului potrivit art. 38 alin 1 din codul familiei, fapt ce da nastere altui paradox, subliniat si mai sus: desii sotii se invoiesc in privinta divortului si a cererilor accesorii divortului, instanta dispune desfacerea casatoriei din culpa sotilor.


Ramane de vazut care va fi sensul ce se va contura in practica judiciara. Personal, voi milita pentru evitarea anchetei sociale si pronuntarea divortului prin acordul partilor, temeiul de drept fiind art. 64 din Legea 192/2006 privind medierea care, in opinia mea abroga implicit conditiile impuse de Codul familiei la art. 38 alin 2, pct. a) si b), cu atat mai mult cu cat efectuarea unei anchete sociale este de natura sa mentina partile in starea de tensiune nefireasca, datorita faptului ca este posibil ca invoiala lor sa fie infirmata de instanta. Ori, unul din scopurile medierii este cel de a da libertate celor ce se afla in conflict sa-si solutioneze in mod amiabil diferendele pentru a reduce cat mai mult starea nefireasca de conflict, factorul timp intr-o situatie conflictuala fiind de natura sa adanceasca conflictul, pe masura ce starea conflictuala se prelungeste. Altfel, in loc sa remediem, mai degraba agravam starea de fapt.



marți, martie 30

Divortul – cum ii afecteaza pe copii. Solutie posibila - medierea.

Continutul articolului:
In afara de tristetea si golul pa care il lasa in vietile celor ce pleaca pe drumuri diferite - separarea sau divortul vor avea in mod inevitabil un efect profund asupra copiilor. Uneori acesta poate fi chiar devastator pentru ei. Vestea buna este ca divortul ar putea sa nu lase cicatrici psihologice indelungate, si acest lucru depinde foarte mult de modul in care parintele poate face fata situatiei. Un fapt incurajator ar putea fi faptul ca - la nevoie - poti sa schimbi foarte mult modul in care copiii fac fata acestui proces. In mod obisnuit, copiii vor reactiona la separarea sau divortul parintilor prin manifestarea unor semne de suferinta, sau prin simptome, si este normal ca ei sa reactioneze in acest mod. Desprecopii.com va prezinta citeva din aceste semne sau simptome pentru a le putea cauta sau recunoaste atunci cind apar. Dependenta de parinti

Sursa: Despre Copii.

Ca asistent social si ca profesor de religie, am intalnit in activitate copii afectati de divortul parintilor. Fie parintii nu au reusit sa gasesca cele mai bune metode pentru a tine copiii departe de conflictul dintre parinti, fie ruptura a fost atat de puternica incat a fost greu sa se mentina o minima legatura intre copii si parintele care pleca din cuplu. In astfel de situatii, copiii sunt cei mai afectati.

Pentru cuplurile care ajung in imposibilitatea de a mai continua casatoria, medierea este solutia prin care parintii reusesc sa desfaca o casatorie cu efecte negative mult mai mici asupra copiilor. In urma medierii, atat parintii cat si copiii vor fi mai putin afectati, prin mediere reusind a se pune bazele unui nou tip de relatie ce se naste intre parinti. Astfel, parintii vor reusi in continuare sa se concentreze asupra interesului copiilor si vor reusi sa-si creasca in continuare copiii, in buna intelegere, iar copiii care accepta cel mai greu ruptura dintre parinti vor fi mai putin afectati cand vor intelege ca parintii vor fi in continuare impreuna, alaturi de ei.

Poate n-ar fi rau, ca la sedintele de mediere, in anumite situatii, sa fie si copiii de fata. Desigur ca mediatorul trebuie sa gestioneze cu multa abilitate astfel de situatii, avand totodata grija de a nu pune copilul in situatii dificile.

In cele ce urmeaza, redau articolul privind modul in care pot fi afectati copiii de divortul parintilor.

Copiii de virsta prescolara pot reactiona devenind foarte dependenti de parinte sau tematori cu privire la momentele sapararii, de ex. atunci cind sint lasati la gradinita sau la scoala sau cind trebuie sa mearga la culcare. Schimbarile in obiceiurile lor de a minca sau dormi sint adesea un semn ca un copil trece printr-un moment dificil. Uneori au accese de furie mai prelungite sau pot plinge mai usor decit in mod obisnuit.
Comportamentul regresiv cum ar fi suptul degetului mare sau folosirea din nou a unui limbaj de bebelus sint de asemenea manifestari frecvente. Enurezisul (udarea patului in timpul noptii) este de asemenea un semn obisnuit de suferinta emotionala si poate fi expresia anxietatii sau furiei. Uneori copiii “somatizeaza” sau manifesta probleme fizice, cum ar fi dureri de cap sau dureri de stomac. (Totusi, trebuie sa aveti grija si sa nu considerati toate aceste simptome doar niste “reactii pur emoptionale”, iar atunci cind simptomele persista sau sint grave, copiii trebuie sa fie consultati de catre medicul pediatru.)
Copiii de virsta scolara pot manifesta unele din aceleasi semne ca si copiii mai mici, dar pot de asemenea sa arate semne mai fatise de minie, ingrijorare sau tristete. Altii pot actiona ca si cum “nu le pasa” si isi iau un aer de indiferenta, in timp ce alti copii vor nega in mod fatis ca parintii lor divorteaza. Uneori copiii de aceasta virsta incearca sa fie “foarte cuminti”, ca si cum s-ar purta perfect, si poate asa parintii lor nu se vor desparti. Acest lucru vine din convingerea adesea intilnita la copii ca divortul parintilor este intr-un fel vina lor. Adesea este bine sa le spunem ca divortul este “o treaba de adulti” si cu siguranta nu e vina lor. In contrast cu copilul care se straduieste foarte tare “sa fie cuminte” exista copii care incep sa fie in mod fatis agresivi, sau chiar ostili parintilor, probabil dind vina pe unul dintre ei pentru divort. Unii copii sint mai subtili in a-si arata resentimentul si pot manifesta comportamente pasiv-agresive, cum ar fi faptul ca varsa lucruri, pierd obiecte, si uita in mod frecvent sa faca anumite lucruri.
Adolescentii pot fi mult mai problematici in imprejurari normale, adica sint in mod obisnuit mai certareti si combativi. Atunci cind exista o situatie de divort, unele semne de avertizare legate de durerea pe care o simte copilul se manifesta prin comportamente explicite, cum ar fi fuga de acasa, chiulul de la scoala, suspendarea de la scoala, altercatii fizice, probleme cu legea, abuzul de droguri si alcool, si promiscuitatea. Dar altii pot deveni deprimati si retrasi, si pot manifesta o crestere sau scadere accentuata a obiceiurilor de masa si somn, si pot chiar exprima ginduri suicidale. Daca exprima aceste tendinte de suicid, luati totul in serios! Ele pot fi doar un strigat de ajutor sau atentie, dar nu puteti sa riscati si sa pretindeti ca nu sint motive de ingrijorare. Daca vorbesc despre faptul ca si-ar dori sa moara, sa se sinucida, sau fac aluzii de genul “nu voi mai fi mult timp prin preajama”, vorbiti cu ei in mod deschis despre acest lucru si cautati rapid ajutorul unui specialist.
Ce puteti face ca parinti atunci cind observati unele din aceste simptome?
Mai intii, poate fi de folos sa recunoasteti ca intelegeti ca ei sint suparati pentru ca divortati si ca ei sufera. Le puteti spune ca e bine sa vorbiti despre acest lucru si chiar daca ei sint suparati pe voi, ii veti asculta. Unii copii vor accepta invitatia voastra de a vorbi despre divort, altii nu. Este important ca in orice imprejurare sa le transmiteti mesajul ca divortul este un subiect deschis, nu un taboo; in acest fel le lasati macar o usa deschisa pentru a vorbi despre acest subiect. Le puteti oferi si alternativa de a vorbi cu altcineva in caz ca nu vor sa vorbeasca cu voi despre aceasta problema, de ex. cu consilieri de la scoala, asistenti sociali, psihologi, si alti specialisti. In cazul copiilor mai mici, ii puteti invata sa se exprime in alte moduri, prin desene, teatru cu papusi sau figurine.
In cazul copiilor mai mari, poate fi util pentur ei sa discute cu alti copii ai caror parinti trec de asemenea printr-un divort. In unele scoli exista grupuri de copii care se intilnesc sa discute despre alti copii in situatii similare, care sint conduse de un consilier specialist. Aceste grupuri pot fi foarte utile daca copiii gasesc un loc in care sa-si exprime sentimentele legate de divortul parintilor, si in acelasi timp sa isi dea seama ca nu sint singurii ai caror parinti divorteaza.
Daca copiii prezinta semne indelungate sau intense de suferinta (mai mult de o luna), de obicei este intelept sa mergem sa consultam un specialist in sanatate mintala care lucreaza in mod special cu copiii sau adolescentii. Pshioterapia, sau chiar consilierea pe o perioada scurta pot ajuta la atenuarea stresului asociat divortului parintilor.
In incheire, iata doua sfaturi:
1) sa evitati luptele pentru custodia copilului cind este posibil; de obicei acestea afecteaza pe toti cei implicati...si
2) daca sinteti abia la inceputul procesului de separare, ginditi-va la medierea problemei divortului. Va poate ajuta sa economisiti o multime de timp si de bani, si ajuta la prevenirea dificultatilor emotionale prin evitarea unui razboi. Va poate de asemenea ajuta pe dumneavostra si pe fostul sot sau fosta sotie pe drumul catre planificarea unei viitor de cooperare impreuna ca parinti, ceea ce este un mare beneficiu pentru copiii vostri. Medierea divortului poate sa fie potrivita sau nu in situatia voastra, dare este o optiune buna de luat in considerare.

Traducator si editor: Banti, membra a clubului Desprecopii,

Desprecopii.com (c) 2003