Pagini

Se afișează postările cu eticheta solutionare amiabila. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta solutionare amiabila. Afișați toate postările

luni, februarie 13

Raportul Proksch privind custodia comuna si beneficiile asupraminorilor « JURIDICE.ro

„Prof. dr. jur. Roland Proksch este un specialist în drept din Germania , fost director al Institutului de Asistență Socială și culturală din Nürnberg (ISKA) și fost președinte la Universitatea de Științe Aplicate din Nuremberg. Dr. Proksch a fost mult timp implicat în sprijinirea cercetării pe tema de separării părinților și a divorțului. În 1998, Institutul a fost angajat de către de Ministerul Federal al Justiției din Germania pentru o cercetare privind punerea în aplicare a reformei privind drepturile copilului. Studiul a fost și este cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de Raportul Proksch. Studiul afirma pentru prima oară, în baza unui set de date cuprinzător, că aranjamentul de tip custodie comună (autoritate părintească comună) este în beneficiul minorilor prin reducerea tensiunilor între părinți, ca urmare a separării.

Concluziile raportului Proksch sunt următoarele:
• Cercetarea a putut astfel să demonstreze că nu există un conflict de mame împotriva taților, ci conflicte între părinții cu care copiii locuiesc (părinții rezidenți) și părinții cu care copiii lor nu locuiesc în mod statornic (părinții nerezidenți). Conform dr. Proksch “eliminarea” unui părinte în procesul de transfer a custodiei unice dă naștere la tensiuni considerabile, în timp ce, pe de altă parte, dacă custodia comună este obținută, nu ar exista un” perdant”.
• Se afirmă că obținerea custodiei comune are o mare valoare simbolică și psihologică, în special pentru părintele care a fost în mod sistematic eliminat mai devreme. Deși intervine și celălalt părinte în educația copilului, aceasta promovează, din lipsă de alternative mai bune, satisfacerea regulii de bună purtare în discuții din partea ambilor părinți.”

joi, martie 4

Magistraţii chiar recomandă părţilor medierea.

Din 3 martie, aşa cum am mai afirmat, au intrat în vigoare dispoziţiile art. 6 din Legea medierii, aşa cum a fost modificat prin Legea 370/2009.

Potrivit acestei norme, magistraţii şi alte organe jurisdicţionale au obligaţia de a recomanda părţilor să pună capăt litigiului prin acordul de mediere şi, totodată, au obligaţia să arate părţilor care sunt avantajele de care se vor bucura dacă vor urma procedura medierii.

Incepand chiar de ieri, se vede că judecătorii au pus în aplicare prevederile legii. De asemenea, şi media a vut un rol important. Au fost câteva emisiuni, câteva articole ce vorbeau despre mediere.Mai jos, aveţi dovada acestui fapt.


După cum se observa din imagine, se vede o creştere semnificativă în ultimele două zile, fapt ce îmi dă încrederea că, treptat, lucrurile se vor aşeza pe un făgaş de normalitate.


Mai jos, este o statistica pe săptămâni, de la lansarea blogului (noiembrie 2009).




Este un fapt îmbucurător pentru toţi cei implicaţi, într-un fel sau altul în procesul de mediere.

Felicitări tuturor celor ce au promovat medierea!


Succes tuturor celor ce vor apela la mediere!


S-a născut şansa unei Românii mai frumoase!


Am intrat pe un făgaş ce nu trebuie să cunoască drumul de întoarcere!


Felicitări tuturor magistraţilor care au recomandat medierea.


Succes şi putere de muncă tuturor factorilor implicaţi!

marți, martie 2

C O N F E R I N Ţ A MEDIEREA – MODALITATE ALTERNATIVĂ DE SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR



  • 5 martie 2010, orele 14.00


    C  O  N  F  E  R  I  N  Ţ  A


    MEDIEREA – MODALITATE ALTERNATIVĂ


    DE SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR


    PE CALE AMIABILĂ




Detalii, aici: Conferinta

vineri, februarie 26

Medierea în presă

Adevarul.ro - "Datoriile pot fi recuperate la masa medierii"



"Peste o săptămână va intra în vigoare o lege prin care magistraţii şi poliţiştii sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa părţilor aflate într-un conflict că pot apela la serviciile mediatorului înainte de a ajunge la judecată. 14 mediatori autorizaţi încearcă să îi împace pe vrâncenii între care există litigii.

Maria Moraru, din comuna Spulber, este administratorul unei firme din domeniul prelucrării lemnului şi a avut un litigiu comercial cu o altă firmă, care-i datora mulţi bani.

După ce s-a judecat aproape un an, a obţinut o hotărâre judecătărească definitivă care i-a dat câştig de cauză, dar chiar şi aşa nu a reuşit să-şi recupereze banii de la partenerul de afaceri.

Ca ultimă speranţă, a apelat la instituţia mediatorului şi şi-a rezolvat problema.

"Sunt primul om din Vrancea care am apelat am apelat la mediator. Bineînţeles, a fost de acord şi partenerul de afaceri care-mi datora bani şi în două săptămâni de mediere am reuşit foarte multe. Omul şi-a recunoscut debitele şi s-a angajat să-mi plătească în timp. Acum mi-am recuperat 75% dintr-o datorie şi alţi 50% din altă datorie", ne-a declarat Maria Moraru. ..."


Articolul intreg aici!




Liderul deOpinie.ro - "Medierea – alternativa ieftină şi rapidă a proceselor"



"Procesele lungi şi scumpe vor putea fi înlocuite, de la începutul lunii martie, cu negocierea litigiilor la mediator. Deşi legislaţia privind posibilitatea medierii a apărut încă de la sfârşitul anului 2006, justiţiabilii au fost reticenţi şi nu au apelat la ajutorul acestor negociatori, preferând calea instanţelor de judecată. Începând cu 1 martie, judecătorii vor fi obligaţi să le aducă la cunoştinţă părţilor din dosare că pot apela la un mediator pentru a rezolva o dispută juridică. De exemplu, intră în această categorie acţiunile în reclamaţie de stat, cum este cea pentru stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, acţiunile în contestaţie de stat, de exemplu cea în contestarea recunoaşterii de paternitate sau de maternitate, ori acţiunea în tăgăduirea paternităţii copilului din căsătorie şi acţiunile în modificare de stat, cum ar fi acţiunea de divorţ, acţiunea în desfacerea adopţiei. Aşadar, după declanşarea procesului, se poate intra în procedură de mediere. Potrivit legii, la închiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat să informeze în scris instanţa de judecată dacă părţile au ajuns sau nu la o înţelegere în urma procesului de mediere. Informarea ar trebui să conţină elementele cuprinse în procesul-verbal încheiat la sfârşitul procedurii de mediere. „Instanţa îi îndrumă, ei vin la un mediator. Mediatorul va convoca ambele părţi, urmând să ia act de tranzacţie. Mediatorul e unul singur, substituie judecătorul sub aspectul luării consimţământului, dar nu dă soluţia dată de judecător. În momentul în care se ajunge la un compromis, se face un proces-verbal şi se anunţă autoritatea care i-a îndrumat la mediere, acel proces-verbal are valoare juridică”, ne-a declarat Izabela Bucur, mediator autorizat din Constanţa..."


Articolul intreg aici!

VranceaMedia.ro - "Justitiabilii sunt invitati sa se impace prin mediere, pentru a nu mai pierde timp prin instante"



"Tribunalul Vrancea si Asociatia Centrul de mediere si Arbitraj Vrancea, respectiv Asociatia Camera mediatorilor Vrancea, reprezentand mediatorii autorizati la nivelul judetului, anunta incheierea unui parteneriat in vederea implementarii legii medierii, care cuprinde dispozitii obligatorii, incepand cu 3 martie 2010, de informare de catre organele judiciare a partilor cu privire la aceasta noua institutie.

Protocolul semnat astazi prevede colaborarea pentru a aduce la cunostinta publicului larg si in special a justitiabililor, dar si profesionistilor in drept, a avantajelor apelarii la mediere mai inainte de a sesiza instanta cu o cerere de chemare in judecata sau chiar si dupa acest moment.

Medierea este o institutie juridica sprijinita de statul roman, inclusiv ca urmare a statutului de stat membru UE, ca o modalitate alternativa de solutionare a litigiilor si conflictelor, prin evitarea instantelor judecatoresti, conducand implicit la degrevarea acestora. La nivelul judetului Vrancea exista in acest moment un numar de 14 persoane trecute in Tabloul mediatorilor autorizati, pe rolul instantelor aflandu-se deja cereri de mediere....."


Articolul original aici!

Sursa: Medierea.ro

joi, februarie 18

Mediatorii Bancari vs. Consiliul de Mediere

Mediatorii Bancari vs. Consiliul de Mediere


Comunicat al UMB

Fata de opiniile cuprinse in P.V. al sedintei Consiliului de mediere (CM) din 18.12.2010, comunicatul CM din 6 ianuarie 2001, discutiile de la intalnirea organizata de CM in data de 23 ianuarie si luarile de pozitii ale altor asociatii si mediatori, Consiliul Director (CD) al Uniunii Mediatorilor Bancari (UMB) a hotarat sa exprime urmatoarele puncte de vedere, dupa consultari repetate.


Potrivit unui comunicat al CD al UMB, “in data de 12.02.2010 a avut loc o sedinta a membrilor CD al UMB la care au fost dezbatute probleme actuale privind medierea, activitatea mediatorilor, aplicarea art. 6, 24, 75 si Art. III din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, precum si masuri organizatorice privind UMB.


Intregul comunicat, il puteti vizualiza pe Juridice.ro: Mediatorii Bancari vs. Consiliul de Mediere

luni, februarie 15

Medierea devine obligatorie începând cu data de 3 martie?

Ştirea de săptămâna trecută  din Evz.ro, ştire ce a fost preluată ulterior,  privitoare la modificările aduse Legii medierii lasă să se înţeleagă faptul cum că medierea va deveni obligatorie din data de 3 martie 2010. Ştirea a fost difuzata chir sub  titlul:  "Medierea- obligatorie din 3 martie".


Nu este prima dată când constat că o informaţie jurnalistică este luată drept o informaţie certă ce nu trebuie verificată şi care nu poate fi pusă la îndoială.


Desigur că în contextul actual din România aş considera că este oportun a fi reglementată medierea ca procedură prealabilă obligatorie. Mai mult decât atât, m-aş bucura să fie prevăzută ca obligatorie nu doar pentru faptul că sunt (voi fi) şi mediator ci şi pentru efectele curative ale medierii în societate.  Cu toate acestea, chiar dacă unora nu ne place, trebuie să spunem că procedura medierii nu va deveni obligatorie din 3 martie!


Aşa cum am arătat şi cu altă ocazie (Magistraţii, medierea şi principiul rolului activ în procesul civil), din data de 3 martie devine obligatorie îndatorirea magistraţilor şi a celorlalte organe jurisdicţionale de a recomanda părţilor medierea şi de a le face cunoscute avantajele acestei proceduri amiabile!.


Cu alte cuvinte, magistratii (procurorii, organele de cercetare penală, etc.), potrivit art. 6 din Legea 192/2006 aşa cum a fost modificat prin Legea 370/2009, vor fi obligaţi să recomande părţilor implicate în conflict să recurgă la mediere pentru soluţionarea amiabilă a cauzei lor.


Prin urmare, ceea ce devine obligatorie este doar obligatia de recomandare ce o vor avea în sarcină toate organele jurisdicţionale. Medierea nu este obligatorie pentru părţi. Părţile sunt libere să aleagă sau nu cale amedierii pentru soluţionarea cauzei ce o au pe rolul instanţei!


În opinia mea, în funcţie de gradul de informare al acestora şi în măsura în care magistratul sau alt organ jurisdicţional le va convinge de utilitatea medierii, părţile aflate în conflict vor alege procedura amiabilă a medierii. Altfel, părţile pot refuza procedura medierii. Desigur că magistratului îi va reveni sarcina (potrivit art. 129 Cod pr. civ.) să stăruie ca părţile să încerce soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, în virtutea rolului său activ pe care, să fim corecţi, în această privinţă nu l-au prea exercitat.


Trebuie să mai atragem atenţia şi asupra faptului că avocaţii vor avea şi ei un rol foarte important în decizia ce părţile o vor lua cu privire la mediere. În măsura în care nu vor percepe medierea ca o activitate concurentă, de natură să le diminueze veniturile, vor ajuta părţile să aleagă soluţionarea litigiului prin mediere. Aşa ar fi şi deontologic: să arate părţilor calea cea mai potrivită pentru cei implicaţi în conflict. Problema este că şi până acum avoacţii, prin Legea 51/1995 aveau această obligaţie de a ajuta părţile să ajungă la o soluţionare pe cale amiabilă însă, prea puţini avocaţi şi-au îndeplinit această îndatorire. Dacă prin legea medierii s-a atras atenţia asupra acestei reglementări potrivit căreia avocaţii au atât dreptul cât şi îndatorirea de a sugera părţilor soluţionarea pe cale amiabilă, nu poate fi decât benefică o astfel de constatare, pentru toţi cei implicaţi, cu efecte pe termen lung asupra actului de justiţie şi a evoluţiei societăţii în ansamblul ei.


Am mai spus-o, o repet şi o s-o tot spun, cu riscul de a plictisi: dincolo de efectele benefice imediate pe care le vor simţi direct cei implicaţi, efectele profunde şi de durată ale medierii se vor resimţi în actul de justiţie şi asupra societăţii româneşti în ansamblul ei.


Se preconizează ca în viitorul apropiat să se prevadă medierea ca procedură prealabilă obligatorie.

În opinia mea, în contextul actual de la noi, cred că ar fi benefică o astfel de reglementare.


Însă, pe această temă, vă invit să lecturaţi acest articol Medierea – procedură obligatorie sau facultativă? (I) şi să pornim o dezbatere pe această temă. 


Pe această temă am dezbătut şi aici: Medierea a devenit obligatorie?

luni, februarie 1

Medierea e pe val!

De cand UNJR a pornit campania de promovare a medierii, se observă, în mediul online, un tot mai mare interes pentru mediere.

Am să exemplific printr-o imagine.

În panoul de control al Wordpress văd care sunt sintagmele folosite la căutare. Creşterea, în raport cu căutările dinainte de campanie, este semnificativa. Desigur că în raport de ceea ce ar trebui să fie, mai avem de aşteptat. Dar, tot mai bune semne anul are.

Iată imaginea cu termenii motorului de căutare.

Mai mult decât atât, deşi sunt numai câteva bloguri ce ne promovează (cel putin deocamdată), a crescut traficul atât către blogul de mediere cât şi către forum.


Pe forum a crescut vertiginos numărul membrilor.


Puteţi accesa forumul dând clik pe următoarea imagine:



Important este acum ca informaţiile despre mediere să fie consistente, pertinente si utile în orientarea oamenilor către mediere.


Dacă acum vom eşua, nu ştiu când se va mai ivi o altă ocazie.


De aceea, pentru promovarea medierii este nevoie de implicarea tuturor factorilor care se pot afla la un moment dat într-o poziţie care să le permită să promoveze medierea şi avantajele ce le poate oferi.


Printre acesti factori, magistratii joacă un rol important pe care, după cum am văzut, a fost înţeles.


Tot mai multe protocoale se încheie între instanţe şi asociaţii de mediatori.


Un exemplu în acest sens putem da protocolul ce tocmai a fost încheiat de Judecătoria Oradea şi Asociaţia mediatorilor din Bihor.


Detalii privind protocolul puteţi găsi aici: Ştiri/Evenimente mediere.



Un rol important îl pot avea toate celelalte profesii juridice liberale cum sunt avocaţii şi notarii.


Atât unii cât şi ceilalţi au obligaţia, cel puţin morală, de a le arăta oamenilor ce avantaje au prin alegerea soluţionării amiabile a conflictelor dintre ei.


Revenind la cele ce spuneam la început de articol, voi insera o imagine care arata intrările de pe blogurile care ne susţin, de la momentul lansării campaniei de susţinere a medierii.


Deşi sunt puţine la număr, au adus un număr important de vizitatori pe blog, vizitatori care n+au ieşit imediat ci au zăbovit ceva vreme pe blog.


Iată imaginea:



Mulţumim tuturor acestor susţinători care au înţeles menirea acestei instituţii vitale sistemului judiciar românesc şi societăţii noastre, în ansamblu.


Mai multe detalii despre aceste bloguri găsiţi aici:  SIT-uri/BLOGURI CARE SUSŢIN MEDIEREA.


Deveniţi şi dumneavoastră un susţinător al medierii.


Pentru a vedea cum, mergeţi aici:



Campanie online: EU SUSTIN MEDIEREA.

Mediere si justitie restaurativă


Articol preluat de pe Politist penitenciar.





Acum câtiva ani a apărut în România ideea justitiei restaurative. Unul dintre promotorii acesteia a fost domnul Andrei Pascu, un om cu idei noi si foarte motivat să miste acest sistem penitenciar hodorogit. Din păcate, la momentul respectiv nu a găsit sustinerea necesară si, oarecum dezamăgit, a plecat din sistem, lăsându-l nereformat, dar fertilizat cu proiecte si cu idei inovatoare.


Unul dintre proiectele care au stat pe biroul directorului general de atunci, nevalorificate de acesta, a fost cel referitor la justitia restaurativă. De câtva timp, în România începe din nou să se vorbească despre acest proiect, iar conditiile par mai favorabile decât în anul 2000. Pare că sământa aruncată atunci a germinat si acum lasă să se vadă un colt.


Justitia restaurativă presupune un proces de mediere între victimă si infractor, în diverse faze ale procesului penal. În unele tări, succesul medierii poate presupune si renuntarea la acuzatii si la urmărirea penală. Medierea poate să aibă loc si după pronuntarea sentintei si poate fi realizată între victimă si infractor, direct sau indirect, între o victimă surogat (o persoană care a fost victima unei infractiuni, dar autorul era altul, nu cel cu care se realizează medierea) si detinut, între victimă si infractor, dar însotiti de familii, între comunitate si detinut, între grupuri de victime surogat si grupuri de fosti infractori. Atât victimele, cât si cei care au comis infractiuni pot participa la mediere doar dacă doresc si dacă îndeplinesc anumite conditii, astfel încât să se evite revictimizarea si alte efecte traumatizante. În functie de momentul în care intervine medierea, beneficiile participantilor pot fi diverse. Astfel, victimele ar putea obtine beneficii materiale, morale, psihologice s.a., iar cei care au comis infractiuni ar putea să obtină beneficii care tin de libertatea lor, de o mai bună acceptare din partea comunitătii, de pregătire pentru liberare etc.


Cadrul legislativ actual este încă putin generos fată de un astfel de proiect, dar există posibilitatea unei medieri care să-l apropie pe detinut de propria-i umanitate si să-i permită victimei, atunci când simte că îi este util, să se descarce de tensiunea emotională suplimentară si să-si integreze mai putin traumatic evenimentul dureros prin care a trecut. De asemenea, comunitatea/comunitătile din care fac parte victima si/sau infractorul pot întelege mai bine ceea ce s-a întâmplat si pot constitui sprijinul necesar victimei si căile de reintegrare socială a celui care si-a ispăsit pedeapsa.


Justitia restaurativă reprezintă în continuare un proiect ambitios, încă dificil, chiar imposibil de aplicat în totalitate, dar poate fi un pas înainte în restaurarea sistemului juridic românesc, în reconsiderarea atitudinii fată de persoana umană.



Vizualizati articolul  si comentariile ce s-au nascut pe seama acestui subiect, aici:


Mediere si justitie restaurativă


De asemenea, va asteptam la dezbatere pe:












Tâmplarul, amicul şi mediatorul.

De ce avem nevoie de mediere/mediator?

Ce ne ofera medierea?

M-am gândit să vă răspund altfel. Printr-o poveste clasică. Intre doi amici, din lipsa de comunicare, apare un conflict.

Existenţa noastră în comunitate presupune colaborarea, într-o mai mică sau mai mare măsură, cu cei cu care interacţionăm. Colaborarea va fi cu atât mai eficientă cu căt vom reuşi să comunicăm mai bine cu ceilalţi.

În măsura în care vom reuşi să ne facem mai bine înţeleşi, în aceeaşi măsură, direct proporţional, vom reuşi să ne realizăm proiectele pe care ni le-am propus spre realizare.

Prin urmare, comunicarea are un rol important.

Iată povestea:

“La mine, tâmplar de meserie şi nu un oarecare ci unul cu renume, vine un amic ce are nevoie de ajutor in proiectarea mobilei de sufragerie. După lungi adiscuţii şi desene mai mult sau mai puţin cocmplicate, ajungem la o înţelegere.

Eu să-i construiesc mobila conform proiectului, el să-mi plătească manopera şi materialele.

La termenul stabilit, se face recepţia mărfii. Amicul meu constată, cu stupoare, că nu aşa şi-a imaginat el mobila lui de birou.

Până la acest moment, toate bune şi frumoase. Mai ieşeam la o bere, mai făceam un fotbal, mai ieşeam cu copiii in parc - ne distram împreună. După acest moment, orice relaţie cu amicul meu s-a încheiat.

Ne-am supărat şi unul şi celălalt. Eu, pentru că trebuia să fiu plătit, la randul meu avand alte plăţi de făcut, el pentru că-şi dorea mobila la termenul stabilit şi pentru că urma să aibă loc inaugurarea birolului şi nu putea pentru că nu avea mobilerul.

Conflictul s-a acutizat iar comunicarea dintre noi a devenit imposibilă. Nimeni dintre cunoscuţi nu a reusit sa ne mai aduca impreuna la discuţii.

Vi se pare cunoscut?

Ce este de facut într-o astfel de situaţie?



1. Instanta. 2. Medierea.


De ce una? De ce ailaltă?

De ce instanţă şi nu mediere? De ce mediere şi nu instanţă?

..................

Acum, batem iară mingea împreună. Cum am reuşit?

Căutaţi şi veţi afla! Aici. :)”

Cam asta e cu medierea.

Veniţi să comentăm pe forum.

Daţi un clik pe imaginea de mai jos.

Vă aşteptăm la dezbateri!



Tâmplarul, amicul şi mediatorul.

Despre mediere, în alt mod. Printr-o poveste.


De ce avem nevoie de mediere/mediator?
Ce ne ofera medierea?


M-am gândit să vă răspund altfel. Printr-o poveste clasică.

Intre doi amici, din lipsa de comunicare, apare un conflict.


Existenţa noastră în comunitate presupune colaborarea, într-o mai mică sau mai mare măsură, cu cei cu care interacţionăm. Colaborarea va fi cu atât mai eficientă cu căt vom reuşi să comunicăm mai bine cu ceilalţi.
În măsura în care vom reuşi să ne facem mai bine înţeleşi, în aceeaşi măsură, direct proporţional, vom reuşi să ne realizăm proiectele pe care ni le-am propus spre realizare.
Prin urmare, comunicarea are un rol important.

Iată povestea:





“La mine, tâmplar de meserie, şi nu un oarecare ci unul cu renume, vine un amic ce are nevoie de ajutor in proiectarea mobilei de birou. După lungi adiscuţii şi desene mai mult sau mai puţin cocmplicate, ajungem la o înţelegere.


Eu să-i construiesc mobila conform proiectului, el să-mi plătească manopera şi materialele.


La termenul stabilit, se face recepţia mărfii. Amicul meu constată, cu stupoare, că nu aşa şi-a imaginat el mobila lui de birou.


Până la acest moment, toate bune şi frumoase. Mai ieşeam la o bere, mai făceam un fotbal, mai ieşeam cu copiii in parc - ne distram împreună. După acest moment, orice relaţie cu amicul meu s-a încheiat.


Ne-am supărat şi unul şi celălalt. Eu, pentru că trebuia să fiu plătit, la randul meu avand alte plăţi de făcut, el pentru că-şi dorea mobila la termenul stabilit şi pentru că urma să aibă loc inaugurarea birolului şi nu putea pentru că nu avea mobilerul.


Conflictul s-a acutizat iar comunicarea dintre noi a devenit imposibilă. Nimeni dintre cunoscuţi nu a reusit sa ne mai aduca impreuna la discuţii.


Ce este de facut într-o astfel de situaţie?




1. In instanţă.


Calea cea mai obisnuita este sa merg in instanta sa-mi obţin banii pentru lucrare. Tot astfel poate face şi amicul meu. Este calea tradiţională să apelezi la judecata şi să hotărască instanţa în locul nostru.


a. Pot introduce eu actiunea.


Totuşi, daca apelez la proces, în cazul meu, voi avea următoarele neajunsuri:


- Bunul meu renume, căştigat cu trudă, va fi sifonat, daca nu chiar pierdut.


- Activitatea mea va fi afectată: timpul petrecut în instanţă va duce la întârzierea altor lucrări ce trebuiesc realizate si, de aici, lanţul slăbiciunilor.


- Rezultatul final în instanţă, îmi este necunoscut si ca atare, am o stare de stres suplimentară. Nu ştiu dacă nu cumva instanţa va considera că am şi eu o parte din vină şi astfel, nu-mi voi recupera toţi banii.


b. Amicul meu, poate să introducă el o acţiune şi să mă cheme, el pe mine, în instanţă.


Nici pentru el lucrurile nu sunt tocmai favorabile:


- Stresul de care am eu parte, il are şi el; nici el nu poate fi sigur de soluţia ce o dă instanţa.


- Inaugurarea biroului său nu mai poate avea loc la momentul pe care şi l-a propus.


- Timpul petrecut în instanţă îi va afecta şi lui activitatea.


De relaţia noastră de amiciţie, ce să mai vorbim. După un proces în instanţă, îmi este greu să cred că vom mai ieşi cu copiii în parc, prea curând.


2. Mai avem o soluţie. Medierea.


Dar, ce poate face un mediator, în condiţiile în care noi nu ne mai vorbim? Ba mai mult, atunci când ne mai spunem câte ceva, nu sunt cele mai frumoase vorbe. N-as vrea sa fiu in pielea mediatorului.


Poate mediatorul, într-o astfel de situaţie ce pare fără ieşire, să ne fie de folos?


Ma gandesc asa; daca ma duc eu sa-mi chem amicul la mediere, ma ia drept gata sa cedez. Probabil ca si el gandeste la fel. Iar suntem itr-o situatie fara iesire.


Totusi, ar fi o solutie. Ma duc eu la mediator, cer medierea si-l cheama mediatorul. Perfect. Nici eu, nici el nu vom putea spune ca celalalt e gata sa cedeze. Daca vine, insemna ca vrea s-o rezolvam. Nu pot decat sa ma bucur.


Acum, sa vad eu cum rezolva mediatorul problema asta a noastra. Cam grea sarcina, nu?


Dar, ce sa vezi?! Domnul mediator ne spune ca noi stabilim care ne este solutia. Poftim? Nu mediatorul da verdictul? Pai, credeam ca e un fel de judecator. Va gasi dreptatea pe undeva pe la mijloc, o va gasi repede, noi ne vom impaca si gata!


Cand colo, dumnealui ne ghideaza usor, usor si, ce sa vezi, am gasit solutia. Nu va spun cum. E confidential.


Ah, nu v-am spus? Frumusetea, la mediere, este ca nustie nici vantu’ nici pamantu’ ce facem noi acolo, ce ne intelegem, ce stabilim, decat daca noi vrem. Cand spun noi, trebuie sa intelegeti ca si eu si amicul meu trebuie sa fim de acord sa dezvaluim intelegerea noastra. Ei, mie, treaba asta cu confidentialitatea mi se pare cea mai tare. Ce-ati zice daca afla tot poporu’ ca nu am fost capabil nici cu amicu’ sa ma-nteleg? Asta da treaba buna.


Si, uite-asa, si eu si amicul meu ne-am rezolvat problema.


Sa nu credeti ca am reusit sa trecem chiar foarte usor peste situatie. Ei bine, ne-au mai ajutat si copiii.




Acum, batem iară mingea împreună.”



Cam asta e cu medierea. Cum vi se pare?


Veniţi să comentăm pe forum. Daţi un clik pe imaginea de mai jos.




Vă aşteptăm la dezbatere!






marți, ianuarie 26

Campanie online: EU SUSTIN MEDIEREA.

Bine ati venit!


Vă mulţumim că ne urmăriţi!



Mesajul următor este pentru toţi cei ce mai cred în


- renaşterea solidarităţii între persoane în societatea românească,


- pentru toti cei ce mai cred în dialog,


- pentru toti cei ce cred într-o Românie mai frumoasă,  cu oameni mai veseli şi  mai atenţi la nevoile altora!

- Pentru toti cei ce cred că medierea poate aduce o îmbunătăţire a atmosferei publice din societatea românească!



Vă invităm să fiţi solidari cu noi!


Asa cum aratam intr-un articol precedent, semne bune anul are.  In sprijinul afirmatiilor mele privind viitorul medierii in Romania (si al societatii romanesti in ansamblul ei) aduc si  actiunea ce tocmai a fost declansata si de UNJR - Judecatorii sustin medierea (mai puteti vedea aici si aici).



Avantajele medierii sunt multiple.


Ele vizeaza nu doar pe cel ce apeleaza efectiv la mediere ci vizeaza societate romaneasca in ansamblul ei.


Am enumerat cateva dintre aceste avantaje aici >>> . Unele imediate, altele se vor vedea pe termen lung.



In masura in care veti considera ca aceste informatii pot fi utile si altora, in masura in care credeti in schimbare:


Vă invităm să contribuiţi la promovarea medierii şi în România!


Aveti intreaga libertate de alegere a modului in care doriti sa sustineti medierea.

Noi ne permitem numai sa va dam cateva sugestii.


  • Una dintre posibilitati:




Alegeti un site/blog ce aduce in discutie teme privind medierea si care astfel promoveaza aceasta institutie atat de necesara societatii romanesti (justitiei si justitiabilor ei).
Desigur, sta in puterea dumneavoastra sa promovati mai mult de un site/blog.

Prin aceasta promovare nu urmarim sa aducem trafic pe aceste sit-uri/bloguri ci urmarim efectiv ca tot mai multe persoane sa cunoasca aceasta institutie ce are menirea de a pastra bunele relatii intre oameni, pe langa faptul ca solutioneaza conflictele intr-un mod avantajos pentru toti cei implicati, cu costuri minime.

Pentru început, suntem bucuroşi dacă ne puteţi trece la blogroll (legaturi) cu o mică descriere sau pur si simplu, cu un mesaj de genul: (Eu) Sustin medierea.
Ne puteţi trece la categoria forumuri/situri/bloguri preferate sau macar interesante. Alegerea va apartine.
Pentru cei ce doresc, pot prelua o imagine si pot face o legatura către forum de la imaginea ce v-o putem oferi noi.
In aceasta situatie, va vom mentiona atat pe Forum, in pagina special dedicata sustinatorilor, cat si pe blogul Mediere si mediatori, atât în această pagină cât şi la blogroll.




    • O altă posibilitate:




    Promovaţi Forum-Mediere şi mediatori!


    (http://mediere.forumvalue.com/forum.htm)



    Textul HTML ptr. imagine:


    <a href="http://mediere.forumvalue.com/forum.htm"><img title="banner forum 5" src="http://medierea.files.wordpress.com/2010/01/banner-forum-5.jpg" alt="" width="195" height="47" /></a>



    Dati posibilitate si altora sa cunoasca avantajele medierii pentru a lua decizii in cunostinta de cauza.


    Am ales sa promovam Forum - Mediere si mediatori intrucat acesta da posibilitatea celor interesati sa se inscrie si sa adreseze intrebari privitoare la mediere sau chiar privitoare la anumite spete in care sunt implicati sau despre care au cunostinta.


    Pe forum activeaza nu doar mediatori ci si juristi sau chiar juristi mediatori ce vor putea raspunde intrebarilor ce vor fi supuse atentiei.


    De asemenea, cei ce sunt mai putin curajosi si care nu adreseaza direct intrebarile, vor gasi pe forum multe informatii despre care avem increderea ca le vor fi utile.


    De asemenea, forumul se adreseaza inclusiv profesiilor juridice care pot avea tangenta cu procedura de mediere, fie ca reprezentanti ai clientilor lor, fie ca negociatori ai acestora.


    Avand in vedere faptul ca magistratii au un rol important in promovarea medierii (avand datoria sa indrume justitiabilul la mediere, au chiar indatorirea de a starui in acest sens, dupa cum aratam aici >>>) ii asteptam si pe acestia.


    Iată şi o imagine:



    Textul HTML ptr. imagine:


    <a href="http://mediere.forumvalue.com/forum.htm"><img title="sigla forum tot" src="http://medierea.files.wordpress.com/2010/01/sigla-forum-tot.jpg" alt="" width="223" height="101" /></a>


    Un alt banner de promovare, de dimensiune diferită, în functie de pozitia în blog ce o veti alege pentru a promova forumul.



    textul html ptr. imagine


    <a href="http://mediere.forumvalue.com/forum.htm"><img title="banner 3" src="http://medierea.files.wordpress.com/2010/01/banner-31.jpg" alt="" width="314" height="38" /></a>


    Vizualizaţi forumul aici:


    http://mediere.forumvalue.com/forum.htm


    Procedura de inserare a imaginii (banner-ului) intr-un wiget, pentru cei mai putin familiarizati cu aspectele tehnice:


    Selectati textul HTML, dati copy si apoi, in wigetul ales (care trebuie sa fie si ptr. text HTML), dati paste si salvati.

    .......
    Dacă dumneavoastra ne veti promova cu o imagine, ne puteti trimite un banner, o imagine cu care să vă promovam şi noi. Si, ca sa nu fim intelesi gresit si sa credeti ca suntem lipsiti de modestie, desi probabil ca nu veti avea mare nevoie de promovarea noastra, noi fiind abia la inceput de drum (blogul/sit-ul dvoastra situandu-se probabil in topuri cu notorietate, pe pozitii importante) acesta este modul nostru de a va multumi pentru sustinere. Daca aveti si alte sugestii, suntem deschisi dialogului.
    Imaginea (banner-ul) ce ne-o veti furniza, asa cum probabil va si asteptati, trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa fie in format jpeg, jpg, să nu fie imagini ofensatoare, să nu incite la violenta sau alte tipuri de comportament ce poate încălca normele de morală. Pentru mai multe detalii, ne puteti contacta pe fanutalisman@yahoo.com.
    Daca ne-ati trecut deja la blogroll, este suficient să ne lasati un mesaj şi link-ul către blogul dumneavoastră şi vom răspunde în cel mai scurt timp posibil.




    ALEGAND SA PROMOVATI MEDIEREA,


    ALEGETI SA PROMOVATI DIALOGUL,


    ALEGETI SA CONTRIBUITI


    LA


    REFORMAREA SOCIETATII ROMANESTI.


    Mulţumim tuturor pentru sustinere.

    joi, ianuarie 21

    A auzit Dumnezeu rugaciunea mediatorilor - UNJR: Judecatorii sustin medierea

    Intr-adevar. Se pare ca Dumnezeu a auzit rugaciunea mediatorilor.
    (De fapt, daca e sa fim corecţi, Mediator = Mijlocitor iar Mijlocitor potrivit invataturii crestine este chiar Iisus Hristos. )
    Prin acest demers, cred ca societatea romaneasca are in sfarsit sanse de vindecare. Daca nici prin astfel de metode nu vom reusi sa producem o schimbare in societatea romaneasca, nu stiu ce ne mai poate salva.





    Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) declanseaza campania de promovare si incurajare a medierii ca mijloc alternativ de solutionare a litigiilor dintre cetateni, campanie denumita “Judecatorii sustin medierea”.

    UNJR saluta modificarile aduse prin Legea nr. 370/2009 reglementarilor privind medierea. Astfel, noile dispozitii ale art. 6 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea statutului de mediator prevad acum ca fiind obligatorie informarea partilor de catre organele judiciare – politisti, procurori, judecatori – cu privire la posibilitatea si avantajele folosirii procedurii medierii, precum si indrumarea lor in a recurge la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor. Aceasta dispozitie va intra in vigoare incepand cu 3 martie 2010, pana atunci aceasta procedura de informare a partilor fiind doar facultativa.

    Intrucat pana in prezent nu a existat o modalitate de informare pe scara larga a cetetenilor cu privire la institutia medierii si a mediatorului, UNJR declanseaza campania “Judecatorii sustin medierea”.

    Scopul acesteia este de a incuraja cetatenii sa apeleze cu incredere la mediatori mai inainte de a sesiza organele judiciare dar si dupa investirea acestora, in vederea solutionarii conflictelor intr-un mod avantajos pentru toate partile implicate in acestea si cu economisirea timpului, sumelor de bani si energiei presupuse de un proces clasic.


    Continuarea, pe Juridice.ro
    Felicitări, domnilor judecători!


    Succes!



    vineri, ianuarie 15

    De ce divorţ prin mediere?


    Pot fi rezolvate prin mediere neîntelegerile dintre soti privind continuarea casatoriei, precum si alte neinţelegeri inerente unui astfel de eveniment mai puţin fericit în viaţa de familie.
    Divorţul în sine poate constitui o trauma atât pentru copii cât şi pentru soţi, implicaţi direct în acţiunea de divorţ.
    Pentru ca traumele să fie de o amploare ceva mai mică si pentru ca foştii soţi să poată conlucra în a-şi educa în continuare copiii, fără un stres suplimentar, odată decizia luată, este recomandat ca cei doi soţi să recurgă mai întâi la mediator.



    Pe lângă faptul că se pot păstra relaţiile dintre soţi la un anumit nivel care să le permită o colaborare viitoare, mai putem vorbi şi de câteva avantaje de natură pecuniară. Costurile pot fi sensibil mai mici.


    Ce alte beneficii credeţi că poate aduce o astfel de procedură amiabilă, în cazul divorţului, pentru minorii implicaţi? Dar pentru soţi?


    Pentru mai multe, accesati Forum - Mediere si mediatori.


    miercuri, ianuarie 6

    Avantajele medierii

    Legea 192/2006 a fost modificată prin Legea 370 din 26 nov. 2009. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 831 din 3 decembrie 2009.


    Odată cu aceste modificări, medierea va deveni o alternativă reală la justiţie.

    Cu alte cuvinte, odată ce vom cunoaşte avantajele oferite de lege celor ce aleg procedura medierii in locul procesului judiciar, vom prefera tot mai mulţi să alegem calea amiabilă de rezolvare a litigiilor în care ne+am putea afla la un moment dat.


    În cele ce urmează, vă vom expune câteva din avantajele medierii, avantaje pe care le-am mai evidenţiat şi în alte articole.


    Este de notorietate faptul că aglomerarea instanţelor de judecată din România afectează întreg sistemul judiciar, că procesele aparent simple sunt întârziate peste limite rezonabile iar deciziile instanţelor vin adesea prea târziu pentru justiţiabili.[1]




    Ţinând cont de faptul că mijloacele tradiţionale de soluţionare a conflictelor au devenit insuficiente şi greu de parcurs, de faptul că instanţele sunt sufocate de numărul mare de dosare a căror soluţionare finală se poate prelungi pe durata unor ani de zile iar pronunţarea unei sentinţe poate duce, de cele mai multe ori, la agravarea conflictelor dintre părţi[2] şi nicidecum la diminuarea acestora, se impune aplicarea unor soluţii concrete, alternative la justiţie, pentru reducerea costurilor economice şi sociale pe care le presupune un proces în derulare. Mai mult decât atât şi mai mult decât oricând este necesar a se răspunde şi nevoii ce reclamă „o altfel de dreptate”[3].


    Un paradox al timpului în care trăim, eră a dezvoltării fără precedent a celor mai moderne mijloace de comunicare, îl constituie tocmai lipsa comunicării – comunicarea fiind un element esenţial în păstrarea bunelor relaţii dintre oameni.


    Paradoxal este şi faptul că deşi Biserica se bucură de un grad ridicat de încredere în rândul populaţiei noastre, peste 90% dintre români declarându-se creştini, totuşi dialogul nu este prezent; comunicarea nu se realizează, aşa cum ar fi de aşteptat în rândul unei astfel de societăţi majoritar creştine. De solidaritate ce să mai vorbim?!


    Astăzi, conflictele[4] devin tot mai numeroase şi tot mai complexe iar clasica rezolvare a acestora nu oferă soluţiile compatibile cu gradul de dezvoltare al societăţii noastre. Rezolvarea alternativă a conflictelor în afara sistemului judiciar clasic a devenit indispensabilă tocmai datorită unui formalism inevitabil[5] ce caracterizează dreptul procesual civil sau penal, formalism ce impune respectarea unor reguli tot mai complexe, fapt ce naşte multe inconveniente pentru justiţiabil, precum costurile de timp şi/sau de bani iar ca efect in timp, poate deveni generator de stres[6].


    Soluţionarea clasică a diferendelor presupune soluţii de tip câştig-pierdere, învingător-învins.

    În acest context, medierea – modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor, poate fi o metodă eficientă şi eficace de răspuns la dificultăţile evocate mai sus, soluţiile oferite de aceasta fiind, în cele mai multe cazuri, de tip câştig-câştig.




    1. Importanţa medierii.


    Medierea, instituţie modernă în statul de drept, poate contribui substanţial la degrevarea instanţelor de judecată de acele dosare ce pot fi rezolvare prin metode auxiliare justiţiei - metode amiabile. Mai mult decât atât, ea poate readuce dialogul în societate; poate aduce o schimbare în sistemul de valori actual. Or, pentru împlinirea acestui deziderat este necesar ca această procedură să fie cunoscută de tot mai mulţi actori sociali. Se impune o promovare asiduă ce ar aduce multe beneficii societăţii româneşti, beneficii pe care le vom evidenţia şi noi, în cele ce urmează şi care totodată, justifică demersul nostru actual.


    Una din modalităţile pe care le considerăm eficiente în implementarea unei instituţii atât de importante pentru societate este şi aceea a introducerii medierii ca disciplină de studiu în învăţământul universitar, în special pentru facultăţile care au specific juridic (pentru început).


    Astfel în opinia noastră, fiind o instituţie de importanţă majoră pentru un stat de drept, cu o populaţie al cărei nivel de dezvoltare culturală a crescut în ultimii douăzeci de ani, este necesar ca instituţia medierii să fie cunoscută, încă din timpul facultăţii, cel puţin de către studenţii care urmează studii juridice şi de administraţie. Orice student – viitor avocat, magistrat, notar, consilier juridic, funcţionar public – trebuie să-şi formeze anumite deprinderi, competenţe de comunicare sau negociere care îi pot fi de folos în oricare dintre profesiile mai sus menţionate. Astfel, fiecare va aduce un plus profesiei pe care o va exercita, fapt ce nu este de neglijat. Acest lucru va duce negreşit la creşterea profesionalismului în oricare dintre profesiile juridice enumerate.


    În plus, în condiţiile în care studenţii vor avea cunoştinţe despre mediere încă de pe băncile şcolii, putem avea garanţia că nu vor fi reticenţi în a apela la această procedură atunci când ei înşişi se află într-un diferend sau au fost mandataţi de către clienţii lor să rezolve conflicte pentru care au ajuns sau urmează să ajungă în instanţă.


    Avem în vedere următoarele posibile situaţii:

    a) Magistratul, în virtutea rolului său activ[7], când va considera utilă o astfel de procedură, va putea recomanda[8] părţilor să apeleze, cu încredere, la un mediator pentru rezolvarea unui anumit tip de conflict.


    b) Avocatul, în funcţie de speţele ce-i sunt supuse spre rezolvare, fiind familiarizat cu medierea şi cunoscând avantajele alegerii acestei căi alternative de soluţionare, va şti când este bine pentru clientul său să recurgă la această metodă alternativă şi oportună în acelaşi timp. Mai mult decât atât, avocatul îl poate reprezenta[9] pe clientul său pe parcursul procedurii întrucât legea în vigoare îi permite acest lucru. De multe ori este chiar recomandat, avocatul fiind cel ce cunoaşte cel mai bine situaţia juridică a clientului său.


    c) Consilierul juridic sau funcţionarul public vor şti când se impune ghidarea instituţiilor pe care le reprezintă către rezolvarea diferendelor în care se află pe căi alternative[10], atât în beneficiul entităţii respective cât şi în beneficiul celor cu care se află în conflict (instituţii partenere, contribuabili sau consumatori ce se consideră lezaţi în drepturile sau interesele proprii), fapt ce duce, indubitabil, la păstrarea bunelor relaţii.


    Treptat, se va ajunge la o practică generalizată, datorită numeroaselor avantaje pe care le poate aduce medierea pentru orice persoană care apelează la ea. Pe parcursul studierii procedurii de mediere şi ulterior prin recurgerea la o astfel de procedură, se vor crea anumite obişnuinţe, anumite deprinderi ce vor creşte calitatea serviciilor oferite clienţilor de către viitorii jurişti.


    Mai mult decât atât, cu excepţia magistraţilor, oricare altă profesie este compatibilă cu cea de mediator, potrivit legii în vigoare[11]. În viitor, oricare dintre cei angrenaţi, cel puţin odată, într-o astfel de procedură, având în vedere rata de succes şi beneficiile medierii[12], vor prefera dialogul, vor prefera comunicarea şi negocierea, altor forme de rezolvare a diferendelor. Astfel se pot pune bazele pentru dezvoltarea unei societăţi ce va avea ca regulă de funcţionare şi de rezolvare a diferendelor – DIALOGUL.


    O societate în care dialogul, comunicarea este o regulă de bază pentru membrii săi, pentru instituţiile sale, o astfel de societate se află pe scara cea mai de sus a dezvoltării sale.


    Cu alte cuvinte, putem spune că medierea poate readuce în societate dialogul care lipseşte societăţii româneşti de prea multă vreme. Ne lipseşte comunicarea nu doar la nivel instituţional, fapt ce se observă cu ochiul liber, ci şi la nivel interpersonal. Dialogul este fecund, el înalţă exigenţa gândirii. Dialogul este calea spre evoluţie a unei persoane, a unei instituţii, a unei societăţi. Cel aflat în dialog se îmbogăţeşte cu sensurile pe care i le descoperă ceilalţi şi astfel, vom putea spune că membrii unei astfel de societăţi sunt cel puţin mulţumiţi. Astfel se poate ajunge la creşterea gradului de solidaritate dintre membri, cel atât de necesar dezvoltării, evoluţiei unei societăţi.


    Aşadar, medierea nu este doar o instituţie modernă a dreptului ci este şi o instituţie care arată nivelul de dezvoltare al unei societăţi.



    2. Ce este medierea.


    Ca instituţie de drept, medierea este o metodă alternativă[13] de rezolvare a conflictelor, după o procedură generală prevăzută de lege, în condiţii de confidenţialitate totală, de autodeterminare a părţilor, de neutralitate şi imparţialitate a mediatorului profesionist (ales în mod voluntar de părţi) şi cu multe avantaje (pecuniare şi nu numai) pentru părţile care au disponibilitatea să ajungă la un acord, pe cale amiabilă.


    Aşa cum legea însăşi o spune[14] medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele si să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente si durabile.



    3. Avantajele medierii.




    Pe termen scurt, avantajele medierii sunt uşor de prevăzut şi de cuantificat.


    Un prim avantaj ce poate fi perceput ca atare de către orice persoana care decide să pună capăt unui conflict prin mediere este determinat de factorul timp. Dacă în instanţă este cunoscut momentul de început al procesului, cel de final este greu de prevăzut, fie din cauza procedurilor greoaie ce trebuiesc îndeplinite, fie din cauza numărului mare de dosare aflate pe rol[15]. La mediere, timpul de rezolvare a conflictului este cu mult redus iar procedura este simplă. Astfel, economia de timp poate duce şi la o economie de natură pecuniară.


    Stresul generat fie de şedinţele de judecată (de aglomeraţie, de aşteptare, de imposibilitatea de a fi ascultat pentru tot ce ai de spus) fie de imposibilitatea de a prevedea rezultatul (favorabil sau nu) este cu mult redus, dacă nu chiar înlăturat.


    Un alt avantaj imediat resimţit de către persoanele (fizice sau juridice) care aleg procedura medierii este cel al diminuării costurilor. Costurile în procedura medierii pot fi sensibil mai mici decât în instanţa de judecată. Mai mult decât atât, dacă părţile ajung să încheie un acord, rezolvând un conflict aflat pe rolul instanţelor, legiuitorul a prevăzut posibilitatea restituirii taxei judiciare de timbru, indiferent de momentul în care părţile au decis suspendarea procesului. Astfel, odată ce acordul de mediere a ajuns în instanţă, aceasta, la cererea părţii interesate, va dispune restituirea taxei de timbru (în cauzele civile).


    Este cunoscut faptul că majoritatea şedinţelor de judecată sunt publice[16] iar şansele ca anumite informaţii să apară în media şi să producă efecte negative asupra persoanelor implicate sunt foarte mari. Tocmai de aceea, confidenţialitatea este un alt avantaj pentru oricare dintre situaţiile în care părţile nu-şi doresc o publicitate negativă, nu doresc a fi cunoscute aspecte private ale vieţii lor personale sau anumite aspecte ce ţin de bunul mers al afacerilor pe care acestea le derulează.


    Faptul că părţile participă direct la găsirea soluţiilor asigură o rată mare de succes a medierii. Totodată, medierea păstrează relaţiile dintre părţi. Flexibilitatea procedurii de mediere este ea însăşi un avantaj care produce efecte benefice prin alegerea acestei metode. Nu este de neglijat rata mare de succes a medierii.


    Din perspectiva unui avocat, avantajele pot fi următoarele:

    ~ spiritul combativ poate fi dezlănţuit în timpul medierii, fără constrângeri ori sancţiuni cum se întâmplă în cazul instanţei de judecată.


    ~ Un verdict negativ în instanţă ar putea duce la pierderea unor clienţi sau a unor potenţiali clienţi. Un succes în mediere poate însemna nu doar păstrarea unui client (mulţumit) ci şi păstrarea unui client ce poate aduce alţi clienţi.


    ~ La mediere, onorariul de avocat poate fi ceva mai mare decât în instanţă. Mai mult decât atât, se poate negocia şi primi un onorariu de succes.


    ~ Procedura medierii poate oferi acelaşi grad de satisfacţie ca şi câştigarea unui proces în instanţă.

    În ceea ce priveşte statul, avantajele (bine cunoscute de către statele ce au implementat această procedură cu mult înaintea României) pot fi: degrevarea instanţelor de judecată, creşterea calităţii actului de justiţie şi implicit creşterea încrederii cetăţeanului în actul de justiţie, scăderea costurilor aferente organizării judiciare şi altele asemenea. Astfel, cu un număr mai mic de dosare pe rol, magistraţii vor putea afecta un timp mai mare atât studiului individual cât şi studiului dosarelor ce-i revin spre soluţionare iar soluţiile ce vor fi pronunţate au toate şansele să conţină tot mai puţine erori judiciare. Mai mult decât atât, tot mai puţini justiţiabili vor fi nemulţumiţi de serviciile oferite de stat în materie de justiţie.


    Pe termen lung, dincolo de toate avantajele imediate menţionate, putem vorbi de alte avantaje, cu mult mai importante, în plan social. Fiind o metodă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, medierea poate aduce o îmbunătăţire a climatului social actual din România. Putem vorbi astfel de o îmbunătăţire a comunicării la nivel instituţional şi dintre instituţiile statului şi cetăţeni. O bună comunicare dintre instituţiile statului presupune şi asigurarea bunelor servicii pentru cetăţean şi astfel se asigură un climat de încredere şi respect faţă de instituţiile satului.


    Prin această procedură, părţile vor căuta împreună soluţiile care să-i unească, vor alege acele soluţii care să le păstreze relaţiile şi nu ca să-i dezbine, cum se întâmplă în instanţă.


    Diferit de instanţă, în cadrul medierii nu se caută vinovaţi. În cadrul acestei proceduri se caută soluţii reciproc avantajoase, mutual acceptate de toate părţile aflate în conflict.

    Cu cât un număr tot mai mare de persoane va alege medierea pentru a pune capăt divergenţelor dintre ele, cu atât vom avea o comunicare mai bună între membrii societăţii, la orice nivel. Se va realiza astfel un climat general bazat pe respect şi încredere reciprocă şi între membrii societăţii. Un climat în care membrii comunităţilor mai mari sau mai mici, in realizarea propriilor obiective, vor tine cont si de interesele celorlalţi. Treptat, gradul de solidaritate al membrilor societăţii va fi tot mai crescut şi mai prezent decât este perceput astăzi.



    4. Domeniile în care poate fi aplicată cu succes medierea.


    Domeniile în care medierea poate avea succes sunt diverse. Se poate aplica în afara şi în relaţie cu justiţia, în domeniul disputelor dintre agenţi economici şi consumatori, dintre membrii familiei, a celor de la locul de muncă, intra şi interorganizaţionale, între cetăţeni şi administraţia publică, în comunitate, etc.


    Domeniile pe care le menţionează Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sunt următoarele (art. 2 alin. 1 şi 2):


    ~ Drept civil: partaje, revendicări, pretenţii


    ~ Dreptul familiei: divorţuri, partaje de bunuri comune, încredinţarea minorului


    ~ Drept comercial: pretenţii, revendicare, somaţii de plată


    ~ Drept penal: plângeri prealabile


    ~ Domeniul protecţiei consumatorilor: prejudicii, nerespectarea clauzelor contractuale ori a garanţiilor acordate, clauzele abuzive.

    Daca v-am fost de folos, votati-ne pe:






    [1] Rapotul Consiliului Superior al Magistraturii privind starea justiţiei în România pe anul 2008. A se vedea pe saitul CSM la adresa - www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=24.

    [2] Fl. A. Baias, V. Belegante, Medierea – un alt fel de a face justiţie, Rev. de Drept Comercial nr 7-8/2002, p. 67.

    [3] Ibidem, p. 67.

    [4] Conflict – opozitie deschisă, luptă între indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comuităţi, state ... . ca termen, conflict vine din latinescul „conflictus” care înseamnă „a ţine cu forţa”, în Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti, 1993, p. 129.

    [5] M. Tăbârcă, Dr. Procesual Civil, Vol. I, Editura Univesul Juridic, Bucureşti, 2005, p. 10.

    [6] Stres – răspuns nespecific al organismului la orice solicitare (engl. stress – presiune, apăsare, încărcare, solicitare), în Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti, 1993, p. 618.

    [7] M. Tăbârcă, op. cit., p. 68-74.

    [8] ART. 61, alin. (1) În cazul în care conflictul a fost dedus judecatii, solutionarea acestuia prin mediere poate avea loc din initiativa partilor ori la recomandarea instantei,(...). (Legea 192/2006 privind medierea şi profesia de mediator).

    [9] ART. 52 alin. (1) Partile aflate în conflict au dreptul sa fie asistate de avocat sau de alte persoane, în conditiile stabilite de comun acord. .(Legea 192/2006).

    [10] ART. 2. alin. (1) Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv dupa declansarea unui proces în fata instantelor competente, convenind sa solutioneze pe aceasta cale orice conflicte în materie civila, comerciala, de familie, în materie penala, precum si în alte materii, în conditiile prevazute de prezenta lege.

    [11] ART. 13 Exercitarea profesiei de mediator este compatibila cu orice alta activitate sau profesie, cu exceptia incompatibilitatilor prevazute prin legi speciale. (Legea 192/2006 privind medierea şi formarea profesiei de mediator.)

    [12] Z. Şuştag, C. Ignat, Modalităţi alternative de soluţionare a conflictelor [ADR], Editura Universitară, Bucureşti, 2008, Cap. Statistici despre mediere, p. 116-120.

    [13] „Alternative Dispute Resolution” sau mai nou, „Apropriate Dispute Resolution” , în Z. Şuştag, C. Ignat, op. cit., p. 101 – 120.

    [14] Art. 1, alin. 2 din Legea 192/2006.

    [15] Raportul Consiliului Superior al Magistraturii privind starea justiţiei din România pe anul 2008. Relevante sunt şi celealte documente făcute publice de către CSM pe saitul său privind starea justiţiei precum Raportul pe 2007 şi pe anii anteriori acestuia, pe http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=24.

    [16] Potrivit art. 126 din Constituţie, şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege. Similar, art. 121 alin 1 din Codul de procedură civilă şi art. 11 alin. 1 teza I din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.