Mesajul Presedintelui UNBR, adresat mediatorilor cu prilejul Conferintei mediatorilor 2010.

Cu ocazia prezentarii mesajului Presedintelui UNBR, adresat mediatorilor, Decanul Baroului Bucuresti si-a exprimat transant si pozitia sa cu privire la initiativa ca avocatii sa fie considerati „de drept” mediatori, in cadrul "Conferintei Nationale a Mediatorilor 2010", desfasurata in Bucuresti-Rin Grand Hotel, incepand cu 19 noiembrie 2010.

Avand in vedere imposibilitatea de prezentare a Presedintelui UNBR la "Conferinta Nationala a Mediatorilor 2010", Decanul Baroului Bucuresti a prezentat mesajul Presedintelui UNBR adresat mediatorilor.

Iata si mesajul Presedintelui UNBR ce a fost transmis de catre Decanul Baroului Bucuresti, av. Ion Ilie-Iordăchescu:

"Doamnelor şi domnilor membri ai CONSILIULUI DE MEDIERE,  Stimată doamnă preşedinte Anca Elisabeta Ciucă, Stimaţi invitaţi, Vă mulţumesc pentru onoranta invitaţia de a participa la conferinţa dumneavoastră naţională! Regret  ca  nu  pot participa efectiv la lucrarile acesteia datorită agendei de lucru  planificate cu mult inainte de primirea invitatiei dumneavoastra! Intr-un timp relativ  scurt  profesia de mediator a inregistrat un număr  semnficativ de membri membri şi dispune- pentru coordonarea  sa- de o structură organizatorica   functionala  si puternică atât la nivel central, cât şi la nivel local,  ccea ce este demn de remarcat si  de apreciat! Pentru toate aceste realizari, in numele profesiei de avocat, va felicit! Importanţa activităţii dumneavoastră a căpătat recunoaşterea pe care o merită şi în plan legislativ! Recent,  Legea nr. 202/2010  pentru accelerarea solutionarii proceselor  a consacrat avantajele medierii   si rolul acestei activităţi în desfăşurarea cu celeritate a proceselor. Prin adoptarea şi intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 13/2010 a fost pusă de acord legislaţia privind exercitarea profesiei de mediator cu Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieţei interne; rolul CONSILIULUI DE MEDIERE a crescut, având în vedere noile atribuţii privind recunoaşterea accesul la profesie în România a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi cooperarea, prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, cu autorităţile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, în vederea asigurării controlului mediatorilor şi a serviciilor pe care aceştia le prestează. Avocaţii s-au implicat efectiv în construcţia instituţională a profesiei de mediator şi, consecvenţi practicilor convenţionale constante ale avocaţilor de bună credinţă, au reglementat, prin prevederi incluse in Statutul profesiei de avocat adoptat la 25 noiembrie 2004, pentru prima dată în legislaţia pozitivă română, standardele si tehnicile de lucru prin practica medierii, ca modalitate de realizare a activităţii avocaţilor, astfel cum se prevede în dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, in forma dobandita de dispozitiile legale  prin modificarea survenită în anul 2004. Aceste dispozitii legale sunt si in prezent in vigoare; speram ca respectarea lor de catre institutiile profesiei de mediator va fi sustinuta,  in primul rand, de avocatii care, suplimentar, din considerente ce tin de standardele lor proprii de formare profesionala individuala, au  inteles sa parcurga, in plus fata de drepturile de a exercita profesia de mediator conform Legii privind profesia de avocat, forme de pregatire profesionala suplimentara pentru completarea abilitatilor de comunicare si armonizare a intereselor divergente, ori aflate in conflict, apte de a fi armonizate prin tehnici de dialog argumentat si de tranzactionare, constante ale standardelor profesiei de avocat! Legătura indestructibilă dintre practica medierii şi  practica profesiei de avocat, impune respectarea interdicţiei promovării uneia dintre profesii în dauna celeilalte, inclusiv prin comparaţii privind costurile serviciilor profesionale! Cu regretul că sunt în imposibilitate de a participa personal la lucrările conferinţei dumneavoastră, vă rog să aveţi amabilitatea de a face cunoscut participanţilor mesajul pe care vi-l adresez, cu convingerea că vom fi alături in interesul persoanelor pe care le consiliem, spre binele profesiilor pe care le slujim, inclusiv pentru  sanatatea morala a spatiului public din Romania !" Preşedinte UNBR, Av. dr. Gheorghe FLOREA

Iata si mesajul Decanului BB - av. Ion Ilie-Iordăchescu: Decanul Baroului Bucuresti si-a exprimat pozitia sa fata de actualele dezbateri privind implicarea avocatilor in profesia de mediator. Decanul Baroului Bucuresti, ramanand consecvent propunerii adresate UNBR-ului si Parlamentului Romaniei, considera ca avocatul este de drept mediator. Activitatea avocatului se realizeaza, printre altele, conform art.3 alin.1 lit.f din Legea 51/1995, republicata si prin activitati de mediere. De asemenea, in Anexa nr.1 la "Statul profesiei de avocat", 2004, este mentionat modelul contractului de asistenta juridica, in cadrul caruia , la art.1 alin. 1.1, privitor la "Obiectul contractului", alaturi de alte activitati, este mentionata si medierea. Legea 192/2006 nu abroga art. 3 alin.1 lit.f din Legea 51/1995 Ca atare, dispozitiile din legea privind profesia de avocat referitoare la mediere sunt de actualitate. De asemenea, Decanul Baroului Bucuresti a facut precizarea ca, intotdeauna avocatii au desfasurat activitati de mediere, participand la tranzactii in litigii civile si comerciale sau la concilieri directe in diverse litigii comerciale. In concluzie, apreciaza Decanul Baroului Bucuresti, ca nu este necesara participarea avocatilor  pentru dobandirea calitatii de mediator la cursurile de formare ale mediatorilor pentru obtinerea autorizatiei de mediator. De asemenea, Decanul Baroului Bucuresti, la data de 19 noiembrie 2010 , a prezentat mesajul Presedintelui UNBR adresat editurii "Universul Juridic" si "Revistei Romane de Drept Privat", cu ocazia decernarii " Premiului Matei Cantacuzino" . Editura "Universul Juridic" si "Revista Romana de Drept Privat", continuand o frumoasa si benefica traditie , a conferit la data de 19 noiembrie 2010, in colaborare cu UNBR , " Premiul Matei Cantacuzino", domnului profesor universitar Stanciu D. Carpenaru pentru intreaga activitate in domeniul dreptului privat, "OPERA OMNIA".

Sursa: Baroul Bucuresti.

Redam si rezolutia Conferintei cu privire la acest aspect transmisa prin Comunicat de catre Consiliul de Mediere:

„La finalul evenimentului, participantii au adoptat o rezolutie de sustinere a  Consiliului de Mediere  in  demersurile necesare protejarii legitimitatii profesiei de mediator si a intereselor consumatorului serviciului de mediere conform dispozitiilor Directivei 52/2008 a Parlamentului European. Directiva prevede ca acordul de mediere poate fi validat in instanta doar  daca rezulta dintr-un proces de mediere fapt ce poate fi probat numai prin conducerea acestuia de catre un specialist calificat si format ca mediator. In calitate de autoritate nationala de control si reglementare in domeniul medierii conform legislatiei cadru in vigoare, Consiliul de Mediere  a sustinut prin reprezentantii sai in cadrul lucrarilor,  distinctia clara dintre profesia de mediator si orice alta profesie, oferind consumatorilor serviciului de mediere certificarea faptului ca, doar mediatorul autorizat are calificarea necesara conducerii unui proces de mediere.”

Intregul Comunicat al CdM, aici.

Dupa cum se observa, inca nu se face diferentierea clara intre procedura medierii si celelalte metode de solutionare amiabila a conflictului.

Dupa cum am mai afirmat, pentru a face mediere este necesara o pregatire prealabila, dincolo de aplecarea necesara catre aceasta profesie de mediator.

Inca o data, subliniez faptul ca cele doua profesii sunt perfect compatibile insa principiile dupa care functioneaza sunt diferite iar avocatul care este si mediator nu poate fi in acelasi timp si avocat si mediator in aceeasi cauza, cu privire la aceleasi parti.

Ca viitor avocat, sustin in continuare necesitatea pregatirii pentru a deveni mediator.

De altfel, si dl Decan a primit invitatia de a face un curs de mediere, in mod gratuit. Dupa cum a afirmat si moderator conferintei, Simona Badaluta (avocat si mediator deopotriva), dl Decan a fost invitat sa urmeze cursurile de mediator „gratis dar nu degeaba”!

Sa speram ca dupa urmarea acestori cursuri opiniiile dlui Decan vor fi ceva mai diferite.

Conferinta Nationala a Mediatorilor 2010. Comunicatul Consiliului de Mediere.

Comunicatul  Consiliului de Mediere

In perioada 19-20 noiembrie 2010, a avut loc in Bucuresti, la Rin Grand Hotel, Conferinta Nationala a Mediatorilor - editia a doua  avand tema „Medierea functioneaza. Mica Reforma in Justitie”, eveniment la care au participat mediatori din intreaga tara si reprezentanti ai unor institutii publice, organizatii si profesii liberale.

Printre invitatii care au avut interventii s-a regasit reprezentantul Ministerului Justitiei, doamna Secretar de Stat Lidia Barac, initiator si sustinator al Micii Reforme in Justitie, care a subliniat importanta rolului medierii din perspectiva noilor reglementari legislative.  La eveniment au participat reprezentanti ai Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Politiei Romane, Garzii Financiare si Agentiei Nationale de Integritate, magistrati, cadre universitare si reprezentanti de marca ai profesiilor liberale si ai mediului de afaceri.

Din dezbateri a reiesit necesitatea perfectarii unor forme de colaborare cu  institutii si profesii reprezentate la eveniment in scopul promovarii profesiei de mediator si a unei intelegeri adecvate a ceea ce reprezinta medierea ca activitatea de interes public, definita ca atare prin lege. Consiliul de Mediere considera ca prezenta la conferinta a unor invitati din partea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, Uniunii Nationale a Notarilor Publici, Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa, Camerei Consultantilor Fiscali, Corpului Expertilor Tehnici si  Tribunalului Arbitral din cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, consacra mai mult decat oricand, recunoasterea de care se bucura profesia de mediator in randul altor profesii precum si interesul acestora fata de mediere.

La finalul evenimentului, participantii au adoptat o rezolutie de sustinere a  Consiliului de Mediere  in  demersurile necesare protejarii legitimitatii profesiei de mediator si a intereselor consumatorului serviciului de mediere conform dispozitiilor Directivei 52/2008 a Parlamentului European. Directiva prevede ca acordul de mediere poate fi validat in instanta doar  daca rezulta dintr-un proces de mediere fapt ce poate fi probat numai prin conducerea acestuia de catre un specialist calificat si format ca mediator. In calitate de autoritate nationala de control si reglementare in domeniul medierii conform legislatiei cadru in vigoare, Consiliul de Mediere  a sustinut prin reprezentantii sai in cadrul lucrarilor,  distinctia clara dintre profesia de mediator si orice alta profesie, oferind consumatorilor serviciului de mediere certificarea faptului ca, doar mediatorul autorizat are calificarea necesara conducerii unui proces de mediere.

Consiliul de Mediere  saluta prezenta celor peste 250 de participanti  care s-au implicat activ prin luarile de pozitie si ideile valoroase expuse in cadrul conferintei, eveniment care a devenit o manifestare anuala de referinta pentru comunitatea mediatorilor. Conferinta Nationala a Mediatorilor, prin numarul si calitatea participantilor si prin temele abordate, constituie o recunoastere a importantei medierii  si a profesiei de mediator, ca profesie de sine statatoare precum  si a rolului eminent al mediatorului in societatea romaneasca in ansamblul ei.

In perioada 19-20 noiembrie 2010, a avut loc in Bucuresti, la Rin Grand Hotel, Conferinta Nationala a Mediatorilor - editia a doua  avand tema „Medierea functioneaza. Mica Reforma in Justitie”, eveniment la care au participat mediatori din intreaga tara si reprezentanti ai unor institutii publice, organizatii si profesii liberale.

Printre invitatii care au avut interventii s-a regasit reprezentantul Ministerului Justitiei, doamna Secretar de Stat Lidia Barac, initiator si sustinator al Micii Reforme in Justitie, care a subliniat importanta rolului medierii din perspectiva noilor reglementari legislative.  La eveniment au participat reprezentanti ai Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Politiei Romane, Garzii Financiare si Agentiei Nationale de Integritate, magistrati, cadre universitare si reprezentanti de marca ai profesiilor liberale si ai mediului de afaceri.

Din dezbateri a reiesit necesitatea perfectarii unor forme de colaborare cu  institutii si profesii reprezentate la eveniment in scopul promovarii profesiei de mediator si a unei intelegeri adecvate a ceea ce reprezinta medierea ca activitatea de interes public, definita ca atare prin lege. Consiliul de Mediere considera ca prezenta la conferinta a unor invitati din partea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, Uniunii Nationale a Notarilor Publici, Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa, Camerei Consultantilor Fiscali, Corpului Expertilor Tehnici si  Tribunalului Arbitral din cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, consacra mai mult decat oricand, recunoasterea de care se bucura profesia de mediator in randul altor profesii precum si interesul acestora fata de mediere.

La finalul evenimentului, participantii au adoptat o rezolutie de sustinere a  Consiliului de Mediere  in  demersurile necesare protejarii legitimitatii profesiei de mediator si a intereselor consumatorului serviciului de mediere conform dispozitiilor Directivei 52/2008 a Parlamentului European. Directiva prevede ca acordul de mediere poate fi validat in instanta doar  daca rezulta dintr-un proces de mediere fapt ce poate fi probat numai prin conducerea acestuia de catre un specialist calificat si format ca mediator. In calitate de autoritate nationala de control si reglementare in domeniul medierii conform legislatiei cadru in vigoare, Consiliul de Mediere  a sustinut prin reprezentantii sai in cadrul lucrarilor,  distinctia clara dintre profesia de mediator si orice alta profesie, oferind consumatorilor serviciului de mediere certificarea faptului ca, doar mediatorul autorizat are calificarea necesara conducerii unui proces de mediere.

Consiliul de Mediere  saluta prezenta celor peste 250 de participanti  care s-au implicat activ prin luarile de pozitie si ideile valoroase expuse in cadrul conferintei, eveniment care a devenit o manifestare anuala de referinta pentru comunitatea mediatorilor. Conferinta Nationala a Mediatorilor, prin numarul si calitatea participantilor si prin temele abordate, constituie o recunoastere a importantei medierii  si a profesiei de mediator, ca profesie de sine statatoare precum  si a rolului eminent al mediatorului in societatea romaneasca in ansamblul ei.

Consiliul de Mediere - punct de vedere privind profesia de mediator, cu referire la amendamentele UNBR.

Amendamentele avocatilor la Legea Avocaturii: Juridice.ro

Amendamente propuse de Baroul Bucuresti:

Decanul Baroului Bucuresti propune urmatorul amendament la art.3 (lit.f)din Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, si anume:„Avocatul este de drept mediator”.

Mesajul Consiliului de Mediere

Consiliul de mediere, organism autonom de interes public care coordoneaza si reglementeaza activitatea de mediere in Romania conform legislatiei in vigoare, isi exprima in mod public ingrijorarea cu privire la modificarile legislative preconizate de catre corpul profesional al avocatilor in scopul exercitarii de catre acesta a profesiei de mediator. Amendamentul initial al U.N.B.R cu privire la modificarea legii nr. 51/1995 a fost respins in mod justificat de catre Senat, insa cu toate acestea, se fac demersuri pentru sustinerea sa in Camera Deputatilor.

Pentru aceste motive, Consiliul de Mediere aduce la cunostinta publicului, faptul ca medierea nu este un apanaj al profesiilor juridice, neavand nimic in comun cu acestea. Mediatorul nu acorda consultatii juridice, nu da sfaturi partilor, nu este psihoterapeut sau consilier de cuplu. Daca in instanta prevaleaza drepturile legale, la mediere conteaza nevoile si interesele celor implicati in conflicte. Pentru jurist, singura unitatea de masura este textul de lege. Si paradoxal pentru cei care nu au avut pana acum tangenta cu medierea dar care se considera mediatori din nastere, mediatorul nu da solutii, nu dezleaga pricina, nu foloseste capacitatea sa de expertiza in conflictul in care este investit ca si mediator ci conduce negocierile dintre parti in conditii de neutralitate, confidentialitate si impartialitate. Studiile juridice nu sunt de ajuns pentru a practica profesia de mediator, mai mult, pot constitui o piedica pentru mediatorul de formatie juridica datorita prefigurarii solutiei juridice in mintea mediatorului-jurist, cu posibile implicatii asupra neutralitatii si impartialitatii sale.

Medierea nu se aplica numai in relatie cu instanta. Aceasta este numai o sfera de aplicare. Cunoasterea reglementarilor legale, numai in cazul in care solutionarea disputei are vreo legatura cu cadrul legal, este o obligatie incidenta oricarui cetatean sau specialist care trebuie sa cunoasca reglementarile din domeniul sau de activitate.

Acordul rezultat din mediere poate fi scris sau nu, dupa specificul situatiei. In cazul in care partile doresc sau exista dispozitii legale specifice, acordul va imbraca forma scrisa. Mediatorul are obligatia verificarii legalitatii acordului avand posibilitatea de a apela la un specialist, daca este necesar.

Rezultatul medierii este ințelegerea la care ajung partile, iar competenta principala a mediatorului consta in conducerea procesului de mediere si nu in redactarea acordului rezultat. Medierea are drept scop nu redactarea unui acord ci incheierea in mod real a disputei.

Conform Directivei 52/2008 a CE acordul rezultat din mediere poate fi recunoscut in instanta. Conditia este sa fi avut loc un proces de mediere. Garantia ca are loc un proces de mediere este data de catre prestatorul serviciului -mediatorul- care trebuie sa fie capabil sa conduca procesul de mediere in mod neutru si impartial. Mediatorul trebuie sa fie calificat sa desfasoare aceasta activitate ca rezultat al dobandirii competentelor specifice prin formare specializata.

Consiliul de mediere reaminteste rolul important pe care mediatorul il are in cadrul societatii, acela de a contribui la solutionarea conflictelor dintre parti, in conditii de lipsa totala de partizanat.

Medierea este un amalgam de comunicare, negociere, psihologie, sociologie, retorica si relatii publice. Presupune si un minimum de cunostinte juridice care pot fi dobandite de catre un absolvent de studii superioare in cateva ore de studiu. Pentru aceste considerente, legiuitorul roman lasa verificarea acordul de mediere in seama instantei de judecata sau a notarului dupa caz.

Discursul public al conducerii corpului profesional al avocatilor aduce in discutie tot mai des intentia de a incerca modificarea legislatiei in domeniu in scopul dobandirii in acest mod a calitatii de mediator.

Dincolo de incalcarea recomandarilor europene si de neconstitutionalitatea unei astfel de prevederi, se ridica problema neintelegerii conceptului de mediere.

Avocatii nu sunt calificati sa conduca un proces de mediere, neavand formare si practica in domeniu medierii in intelesul standardelor europene aplicabile, nevand nici macar cunostiinte minimale conform directivei 52/2008 a CE. Oare triunghiul conflictului, teoria ierarhiei nevoilor umane, teoria Thomas-Killman, comunicarea paraverbala si nonverbala, tehnicile de manipulare si persuasiune, structura procesului conflictual si stagiile conflictului, sistemele ADR, tehnicile complexe de negociere, tipurile de conflicte se descopera in facultatile de Drept? Dar analiza riscului, sursele argumentatiei sau elementele de dinamica si analiza a conflictului? Sau diferentele dintre medierea facilitativa, transformativa, evaluativa si narativa?

Directiva  52/2008 a CE reglementeaza obligatia de formare a mediatorilor si impune organismelor nationale de reglementare in domeniul un control asupra calitatii formarii in domeniu. Pentru a se putea conduce procesul de mediere, mediatorul trebuie sa fie calificat sa faca acest lucru.

Prin compararea standardelor ocupationale ale celor doua profesii distincte, aceea de mediator si aceea de avocat, observam ca nu exista niciun fel de similitudini, fiecare dintre aceste profesii acoperind un segment distinct. Mediatorul si avocatul sunt pozitionati in COR in  doua grupe total diferite, cu doua coduri diferite (244702 pentru mediator si 242101 pentru avocat). Consiliul de mediere invedereaza faptul ca reglementarile in domeniul ocupatiilor  nu permit sa fie incluse competente ale unei ocupatii in alta ocupatie. Mai mult, standardul international de clasificare a ocupatiilor nu prevede nicio legatura intre profesia de avocat si cea de mediator.

Standardele de formare in mediere adoptate de catre Consiliul de mediere din Romania  sunt in deplina concordanta cu standardele europene in domeniu. In schimb, o astfel de initiativa legislativa, pe langa neconstitutionalitatea sa, ar constitui un precedent periculos pentru profesiile din Romania, prin includerea competentelor unei profesii in cadrul altei profesii total diferite. Pe langa aceste aspecte, ar duce la o reactie neechivoca a organismelor europene din domeniul medierii si ar duce la monitorizarea Romaniei pe partea de Justitie. Reamintim ca adoptarea unei legislatii in domeniul medierii a fost o cerinta obligatorie pe care Romania a indeplinit-o in anul 2006, in vederea aderarii la Uniunea Europeana.

Consiliul de mediere considera ca acest semnal transmis tuturor autoritatilor statului va duce la o reactie fireasca, de normalitate: sustinerea activitatii de mediere si consolidarea profesiei de mediator, ca si profesie distincta, formata din specialisti calificati.

Cabinet Presedinte

Consiliul de mediere

Sedinta extraordinara a Consiliului UNBR

Sedinta extraordinara a Consiliului UNBR

Sedinta condusa de presedintele UNBR, av. dr. Gheorghe Florea, care a pus in discutie materialul de lucru pregatit. Informeaza ca av. dr. Teodor Moldovan, decanul Baroului Brasov, a cerut discutarea cresterii taxelor de intrare in profesie si a altor taxe. Nefiind pe ordinea de zi un punct de discutii diverse nu s-a dezbatut. Nimeni nu a sustinut ideea de a se discuta acum despre cresterea taxelor.

Luarile de cuvant le avocatilor, sintetizate pentru Juridice.ro de către Andrei Săvescu.

Asa cum a evidentiat si Andrei Săvescu, esential este ca in acest context sa se gaseasca raspuns la urmatoarea intrebare:“Este avocatul un simplu prestator de servicii pentru consumator sau el exercita o functie importanta in societate - aceea de aparator al legalitatii?”

Cum am subliniat in comentariul meu de pe Juridice.ro, dincolo de discutiile mai mult sau mai putin importante in jurul apararii profesiei de avocat, fapt ce este de inteles (orice breasla face acest lucru, pe cai mai mult sau mai putin ortodoxe), cred ca acesta este un moment de cotitura in stabilirea coordonatelor in care trebuie (sau ar trebui) sa se desfasoare profesia de avocat.

Cred ca in acest moment este esential sa se dea un raspuns intrebarii puse in evidenta de dl Andrei Savescu.
De raspunsul ce va fi dat ar trebui sa depinda modul de reglementare si de organizare a profesiei de avocat.

Pentru orgoliul unui avocat, este greu de acceptat ca el sa se considere sau sa fie considerat un simplu prestator de servicii, la mana clientului sau. Totodata, cred ca este la fel de greu ca astazi sa mai afirmam cu tarie ca avocatul este aparatorul legalitatii.

Cred ca s-ar impune ca mai intai de toate sa raspundem la intrebarea ce reprezinta astazi profesia de avocat si mai apoi sa stabilim ce ne dorim sa reprezinte.

In opinia mea, asa cum o arata practica, avocatul urmareste intotdeauna realizarea intereselor clientului sau, urmand calea legala, uneori gasind portite de ocolire a legii, pastrandu-se totusi in cadrul legal. Prin urmare, el este un prestator de servicii, servicii de aparare, dar de aparare a intereselor legale ale clientului sau. Daca scopul in sine al profesiei de avocat (jurist) este cel de aparare a intereselor persoanei, atunci doar in subsidiar putem vorbi de functia de aparare a legalitatii.

In aceasta acceptiune, ar fi greu de acceptat existenta unui examen de intarare in profesie.

Intr-o alta ordine de idei, as mai atrage atentia asupra unui aspect ce a fost adus in discutie in aceasta sedinta a Consiliului UNBR: prestigiul profesiei de avocat.
Nu cred ca prestigiul profesiei de avocat este aparat prin existenta unui examen riguros de intrare in profesie. Personal, nu ma tem de existenta unui astfel de examen, in conditii de corectitudine insa, nu cred ca trebuie absolutizat rolul examenului.
Perioada de stagiatura, asa cum este gandita, si modul in care este efectuata, cred ca este de natura sa aduca, sau nu, calitate in exercitarea functiei de avocat. Mai mult decat atat, avocatul (maestru) care ia un tanar avocat pentru a-si efectua stagiul sub umbrela sa ar trebui sa fie primul interesat sa-si selecteze viitorii stagiari, dupa propriile criterii. Aceasta selectare este de natura sa contribuie si ea, in subsidiar, la cresterea prestigiului profesiei de avocat.
Sunt multi alti factori ce tin de calitatea umana care pot aduce si ei prestigiu functiei de avocat si niciunul din acesti factori nu ar trebui absolutizat.

Fie ca apele sa se limpezeasca si sa se ajunga la o solutie de natura sa aduca liniste si totodata s-o asigure pe termen lung, sa se gaseasca o punte de comunicare intre profesiile juridice care, in multe din situatii trebuie sa conlucreze si astfel, sa putem oferi oamenilor ceea ce asteapta de la profesia de avocat.

Material de lucru pentru sedinta extraordinara a Consiliului UNBR

Material de lucru pentru sedinta extraordinara a Consiliului UNBR

13 Februarie 2010 - Juridice.ro

83 citiri

Suntem in masura sa va prezentam materialul de lucru pregatit de conducerea UNBR privind declararea ca neconstitutionala a OUG nr. 159/2008 privind Decizia Curtii Constitutionale nr. 109 din 9 februarie 2010 (nepublicata): aspecte legale privind efectele deciziei, jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi doctrina relevantă pentru analiza implicaţiilor deciziei cu privire la legislaţia privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi desfăşurarea examenelor (17-21, 24-28 februarie 2010). Problemele vor fi discutate în şedinţa Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, 12-13 februarie 2010, începându cu ora 09:30.

“Reglementări legale. Consecinţe juridice.

a) Prevederi constituţionale

b) Prevederi legale

c) Efectul dispoziţiilor cuprinse în OUG nr. 159/26.XI.2008 asupra dispoziţiilor cuprinse în Legea nr. 51/1995

d) Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi doctrina în materie privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale

Intregul articol, pe Juridice.ro